Iarna aceasta, vortexul polar se confruntă cu El Niño. Prima rundă începe acum, cu o „încălzire stratosferică bruscă majoră”
Publicat acum 9 ore si 22 minute
Europa ar putea traversa o iarnă 2026-2027 mai caldă decât în mod obișnuit, cu precipitații peste medie, dar cu mai puține ninsori în majoritatea regiunilor. Cea mai recentă actualizare a prognozei sezoniere, publicată joi de Severe Weather Europe, indică menținerea unui tipar meteorologic dominat de circulația vestică și sud-vestică, în timp ce specialiștii urmăresc și posibilitatea unei perturbări importante a vortexului polar în ianuarie și februarie.
Potrivit analizei, realizate pe baza celor mai recente date ale modelului sezonier ECMWF, presiunea atmosferică mai ridicată deasupra unei mari părți a Europei, combinată cu o zonă de presiune scăzută în Atlantic, favorizează pătrunderea maselor de aer mai cald dinspre vest și sud-vest.
Acest tipar ar putea aduce temperaturi peste mediile climatologice în cea mai mare parte a continentului. În același timp, circulația atmosferică dinspre Atlantic va transporta cantități importante de umezeală, ceea ce înseamnă că precipitațiile ar putea depăși valorile normale în numeroase regiuni, în special în vestul Europei.
Mai multe precipitații nu înseamnă neapărat mai multă zăpadă. Temperatura maselor de aer va avea un rol esențial în stabilirea limitei la care precipitațiile se transformă în ninsoare.
Într-un context termic mai blând, o parte importantă a precipitațiilor ar putea cădea sub formă de ploaie, inclusiv în zone unde, în mod obișnuit, sunt așteptate ninsori în timpul iernii.
Unde sunt așteptate cele mai multe ninsori în Europa
Prognoza actualizată nu indică un sezon favorabil pentru ninsori extinse pe continent. Cele mai bune perspective pentru acumulări de zăpadă se conturează în regiunile nordice și în zonele montane aflate la altitudini mari.
Alpii reprezintă una dintre regiunile în care ar putea fi înregistrate cantități de zăpadă peste media obișnuită, în special la altitudini de peste 1.800-2.000 de metri. Acolo, temperaturile ar putea rămâne suficient de scăzute pentru ca umezeala adusă de circulația atlantică să se transforme în ninsoare.
În schimb, numeroase stațiuni de schi ar putea avea un sezon dificil, cu un strat natural de zăpadă sub valorile obișnuite. Acest risc este mai pronunțat în zonele montane aflate la altitudini mai mici, unde temperaturile mai ridicate pot favoriza precipitațiile lichide în detrimentul ninsorilor.
Actualizarea din noiembrie arată totuși unele modificări față de prognoza precedentă. Se observă o creștere ușoară a cantităților de zăpadă estimate în vestul și centrul continentului, precum și o creștere mai pronunțată în nord-estul Europei. În schimb, estimările indică mai puține ninsori în regiunile centrale și sud-estice.
Cum ar putea evolua iarna 2026-2027, de la o lună la alta
Prognoza sezonieră prezintă diferențe importante între lunile de iarnă și începutul primăverii meteorologice.
- Decembrie 2026: Europa de Sud ar urma să aibă parte de o vreme mai caldă decât în mod normal, în timp ce regiunile nordice ar putea înregistra temperaturi mai apropiate de mediile climatologice.
- Ianuarie 2027: Tendința de încălzire s-ar putea accentua la nivelul continentului, cele mai mari abateri pozitive de temperatură fiind estimate în nordul și estul Europei.
- Februarie 2027: Vremea ar urma să rămână mai caldă decât în mod obișnuit, însă prognoza indică posibilitatea unor ninsori mai consistente în regiunile nordice și nord-estice.
- Martie 2027: Temperaturile ar putea rămâne peste normal în sudul Europei, în timp ce nordul continentului ar urma să se apropie de valorile climatologice obișnuite.
Vortexul polar ar putea schimba evoluția iernii în Europa
Unul dintre cele mai importante elemente ale noii actualizări este posibilitatea unei perturbări a vortexului polar în mijlocul iernii. Atât modelul european ECMWF, cât și modelul britanic UKMO indică o slăbire neobișnuită a circulației vânturilor stratosferice în perioada ianuarie-februarie 2027.
Vortexul polar este un sistem extins de circulație atmosferică deasupra regiunilor polare, care contribuie la menținerea aerului foarte rece în apropierea Arcticii. Atunci când acesta slăbește sau își schimbă direcția de rotație, aerul rece poate ajunge mai ușor la latitudini mai joase.
O astfel de evoluție poate fi asociată cu un episod de încălzire stratosferică subită, fenomen cunoscut drept Sudden Stratospheric Warming (SSW). În anumite condiții, perturbarea se poate propaga spre straturile inferioare ale atmosferei, influențând circulația jet stream-ului și favorizând pătrunderi de aer rece.
Pentru Europa, analiza Severe Weather Europe arată că, în urma unor asemenea episoade, se poate forma un culoar de aer rece dinspre nord-est, care să ajungă în nord-vestul și centrul-nord al continentului. În același timp, sud-estul Europei ar putea avea parte de condiții mai blânde.
Aceste situații sunt asociate, în medie, și cu o creștere a ninsorilor în numeroase regiuni europene.
El Niño influențează prognoza pentru iarna 2026-2027
Un alt factor important luat în calcul este fenomenul Super El Niño, care ar urma să atingă punctul maxim în sezonul rece 2026-2027.
Potrivit analizei, dintre episoadele anterioare de Super El Niño, iarna 1997-1998 reprezintă cea mai apropiată analogie pentru actualul scenariu meteorologic.
În acel sezon, cea mai mare parte a Europei a înregistrat temperaturi peste normal, cele mai importante abateri pozitive fiind observate în regiunile centrale. Condițiile mai reci au fost limitate în special la nordul și nord-estul continentului.
De asemenea, în 1997-1998, deficitul de ninsoare a fost extins în Europa Centrală, Marea Britanie și sud-estul continentului. Circulația vestică mai caldă a favorizat ploile în detrimentul ninsorilor la altitudini joase.
Specialiștii subliniază însă că asemănarea dintre două sezoane nu înseamnă că evoluția vremii va fi identică.
Prognozele sezoniere descriu tendințele generale pentru perioade de câteva luni și nu pot anticipa cu exactitate episoadele individuale de ger sau ninsoare. O eventuală perturbare a vortexului polar în ianuarie-februarie ar putea modifica semnificativ distribuția temperaturilor și a precipitațiilor în Europa.
Pentru moment, scenariul principal rămâne cel al unei ierni mai calde și mai umede decât în mod obișnuit, cu un deficit de ninsoare în cea mai mare parte a continentului și cu perspective mai bune pentru zăpadă în nordul Europei și la altitudini mari în zona Alpilor.