Una din zece ţigări fumate în Uniunea Europeană provine de pe piaţa neagră, arată un studiu realizat de KPMG pentru Philip Morris International, care analizează amploarea comerțului ilicit cu țigări.
Raportul mai arată că produsele contrafăcute au devenit principalul motor al pieței ilicite din Uniunea Europeană, ceea ce generează pierderi de 17 miliarde de euro anual.
Specialiştii mai spun că problema traficului ilicit de ţigări trebuie tratată ca o prioritate de securitate națională. Raportul mai relevă faptul că la nivel european se înregistrează un nou trend. Ţigările contrafăcute produse chiar în UE înlocuiesc tot mai vizibil vechile rute de contrabandă Est–Vest. Lanțurile de aprovizionare sunt mai rapide, mai greu de interceptat, iar operațiunile se mută tot mai aproape de consumator. Europa de Vest devine noul epicentru, iar țări precum Franța, Belgia și Țările de Jos sunt transformate în hub-uri pentru produsele ilicite din tutun și nicotină, mai arată studiul KPMG.
Asta înseamnă pierderi de peste 17 miliarde de euro anul pentru guverne, iar banii ajung în majoritatea cazurilor în buzunarele organizaţiilor criminale care finanţează ulterior alte tipuri de activităţi, spun specialiştii.
Stefano Betti, director adjunct al Alianței Transnaționale pentru Combaterea Comerțului Ilicit (TRACIT), afirmă că există din ce în ce mai multe dovezi că organizații criminale foarte periculoase sunt implicate în comerțul ilicit de ţigări, iar autorităţile trebuie să ia măsuri urgente pentru a combate fenomenul. În viziunea expertului, un prim lucru care trebuie schimbat este modul în care sunt construite politicile publice.
Autoritățile de aplicare a legii ar trebui implicate mult mai devreme și mult mai consistent în procesul de luare a deciziilor. În al doilea rând, înainte de adoptarea unei noi măsuri, este important ca autoritățile să privească atent experiența altor state. Dacă o anumită reglementare a fost deja implementată într-un alt stat, trebuie analizat foarte clar ce rezultate a produs. Iar dacă măsura respectivă a avut consecințe negative, atunci guvernele ar trebui să regândească soluția. Stefano Betti adaugă că, poate cel mai important lucru pe care ar trebui să îl facă autorităţile este să schimbe abordările rigide. Mai exact, spune expertul, o măsură restrictivă adoptată într-un anumit sector poate produce efecte în lanț și poate crea probleme în alte domenii. De aceea, abordările guvernamentale trebuie să fie pragmatice și ancorate în realitate.
În acelaşi timp, Christos Harpantidis, Group Chief Corporate Affairs Officer Philip Morris International, atrage atenția că piața neagră a ţigărilor a devenit o vulnerabilitate majoră pentru guvernele din Uniunea Europeană. Pentru a combate eficient acest fenomen, oficialul recomandă evitarea politicilor extreme, precum interzicerea unor categorii de produse, și mizează pe măsuri fiscale echilibrate şi pe creșteri moderate de taxe. În viziunea sa, destructurarea rețelelor criminale trebuie realizată prin studierea atentă a rutelor de contrabandă și a comportamentului consumatorilor. Harpantidis mai subliniază că România se află într-o zonă geopolitică sensibilă, iar combaterea traficului ilicit trebuie tratată ca o prioritate de securitate națională.
Acest lucru necesită o acțiune fermă a autorităţilor şi o alocare suplimentară de resurse pentru agenţiile statale cu rol în combaterea contrabandei. Harpantidis mai trage un semnal de alarmă şi spune că la nivel european se înregistrează o tendință extrem de gravă. Organizaţiile criminale nu se rezumă doar la contrabandă transfrontalieră, ci au început să producă ilegal chiar în interiorul Uniunii Europene. Acesta adaugă că în ultimii ani, numărul fabricilor clandestine a crescut cu 20 de procente.
Raportul KPMG a vizat şi consumul ilicit de produse din tutun încălzit pe piețe europene. Studiul arată că în acest caz, produsele de contrabandă au reprezentat 1,2% din consumul total, semnificativ mai puțin decât în cazul țigărilor. La nivel european, Germania, Austria și Țările de Jos sunt printre cele mai afectate țări. Experţii atrag atenţia că nicio categorie de produse nu este imună la comerțul ilicit, deşi amploarea fenomenului rămâne limitată, pentru moment, în cazul produselor din tutun încălzit.
În România, contrabanda de ţigări provoacă pierderi de peste 320 de milioane de euro, mai arată studiul KPMG.
Articol susținut de Philip Morris România.