ONU își reduce drastic apelul de finanțare pentru 2026, după ce anul acesta sprijinul internațional a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, iar agențiile umanitare au fost nevoite să taie mii de locuri de muncă și programe esențiale, notează Euronews.
Biroul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (UNOCHA) își reduce solicitarea anuală de finanțare pentru 2026, după ce sprijinul primit anul acesta – în principal din partea guvernelor occidentale – a coborât la cel mai redus nivel din ultimii zece ani.
UNOCHA a anunțat luni că solicită 28 de miliarde de euro pentru a sprijini aproximativ 135 de milioane de oameni afectați de războaie, dezastre climatice, cutremure, epidemii și lipsuri alimentare.
Anul acesta, biroul a primit 12 miliarde de euro, cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu.
Pentru anul viitor, agenția spune că are nevoie de peste 3,5 miliarde de euro pentru a ajunge la 3 milioane de persoane din teritoriile palestiniene, 2,4 miliarde de euro pentru Sudan – care găzduiește în prezent cea mai mare criză de strămutare din lume – și 2,4 miliarde de euro pentru un plan regional dedicat Siriei.
„În 2025, foametea a explodat. Bugetele pentru hrană au fost reduse – chiar în timp ce foametea lovea părți din Sudan și Gaza. Sistemele de sănătate s-au prăbușit. Epidemiile au crescut. Milioane de oameni au rămas fără hrană esențială, îngrijire medicală și protecție. Programele de protecție pentru femei și fete au fost tăiate, sute de organizații umanitare s-au închis”, a declarat Tom Fletcher, șeful OCHA.
Coordonatorul ONU pentru ajutor umanitar a solicitat pentru acest an 40 de miliarde de euro, cu obiectivul de a ajuta 190 de milioane de oameni la nivel global.
Din cauza sprijinului redus, ONU și partenerii săi au reușit să ajungă la cu 25 de milioane de oameni mai puțin decât în 2024.
Oboseala donatorilor apare într-un context în care multe țări europene bogate se confruntă cu amenințări de securitate din partea unei Rusii tot mai agresive pe flancul estic și, totodată, cu o creștere economică slabă în ultimii ani, ceea ce pune presiune suplimentară pe bugetele guvernamentale și pe contribuabili.
„Știu că bugetele sunt restrânse acum. Familiile de pretutindeni sunt sub presiune. Dar lumea a cheltuit 2,3 trilioane de euro pe apărare anul trecut – pe arme și muniție. Iar eu cer puțin peste 1% din acea sumă”, adaugă Fletcher.
Anul acesta, sistemul ONU a eliminat mii de locuri de muncă, în special în agențiile pentru migrație și refugiați, iar biroul lui Antonio Guterres a început o analiză a operațiunilor ONU, care ar putea sau nu să ducă la măsuri concrete.
Fletcher, care îi raportează lui Guterres, a cerut o „transformare radicală” a ajutorului umanitar, prin reducerea birocrației, creșterea eficienței și consolidarea rolului organizațiilor locale.
El a menționat existența unor „conversații foarte practice și constructive” aproape zilnic cu administrația Trump.
„Vreau să fac lumea să reacționeze? Absolut”, a spus Fletcher. „Dar vreau, de asemenea, să canalizez această determinare și această furie pe care o avem ca lucrători umanitari – că vom continua să livrăm ajutor cu ceea ce avem”.