Începând cu 8 august 2025, Regulamentul European privind Libertatea Mass-Media (Media Freedom Act) devine obligatoriu pentru toate statele membre, inclusiv România. Acesta impune noi reguli pentru transparența proprietăţii media şi a finanţării publice pentru instituţiile de presă, precum și norme pentru protejarea jurnaliştilor împotriva supravegherii abuzive şi a intimidării, dar şi pentru protecţia surselor. Totodată, regulamentul va permite publicului şi autorităţilor să înţeleagă mai bine cine influenţează discursul şi cum sunt alocate și distribuite fondurile, fie ele publice sau private, în instituțiile media.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR) a organizat o conferinţă dedicată implementării Regulamentului European privind Libertatea Mass-Media (Media Freedom Act). Evenimentul a adus laolaltă reprezentanţi ai instituţiilor statului, jurnalişti şi experţi, care au discutat despre impactul acestei reglementări asupra independenţei presei, transparenţei şi protecţiei jurnaliştilor în România.
"Libertatea mass-media nu trebuie percepută ca un privilegiu"
Jurnalista Ruxandra Săraru a evidenţiat scopul principal al reglementării europene - garantarea libertăţii de exprimare. "Alături de noi se află principalii actori din mediul universitar şi ne dorim ca aceşti actori să ne fie parteneri de bază în acest demers legislativ", a punctat ea.
Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, a anunţat că va susţine iniţiativele legislative care promovează politici pentru protejarea jurnaliştilor şi a libertăţii mass-media. El a adăugat că libertatea presei este esenţială într-o democraţie, mai ales în contextul naţional şi internaţional actual, caracterizat de multiple provocări de instabilitate, de crize sociale şi crize economice.
"Libertatea mass-media nu trebuie percepută ca un privilegiu, ci este un drept fundamental - dreptul de a fi informat corect şi onest, bineînţeles complet. Cu toţii avem responsabilitatea de a garanta respectul pentru adevăr şi transparenţa decizională, astfel încât mass-media liberă să contribuie efectiv la asigurarea unui viitor mai bun pentru cetăţenii noştri. România se aliniază standardelor Uniunii Europene în transmiterea mesajului clar că mass-media liberă, independentă şi transparentă este cheia unei democraţii funcţionale", a susţinut Abrudean.
Cred că trebuie să ne asigurăm că misiunea mass-media trebuie să fie informarea în mod independent şi corect a publicului. Nu trebuie să fie controlată în niciun fel de interese economice sau politice. Mai mult, e important pentru noi toţi să beneficiem de mass-media profesionistă, care îşi asumă cu responsabilitate să informeze corect şi să prezinte adevărul şi să ofere informaţii de interes public, contribuind, totodată, la combaterea ştirilor false, atât de mult propagate în spaţiul public în zilele noastre. De aceea, este nevoie să fie asigurată transparenţa în raport cu sursele de finanţare, evitând conflictele de interese. (...) Mass-media nu trebuie să fie confortabilă pentru oamenii politici", a adăugat acesta.
"O presă liberă nu reprezintă un moft democratic"
Preşedintele Comisiei de învăţământ din Camera Deputaţilor, Alexandru-Mihai Ghigiu, consideră că tema conferinţei, provocări şi perspective pentru libertatea presei din România, nu este doar una de actualitate, ci şi esenţială pentru viitorul democraţiei din ţara noastră.
"Deşi garantată prin diferite acte juridice, atât interne, cât şi europene sau internaţionale, vedem că libertatea presei sau presa, în general, se confruntă cu presiuni de diferite tipuri, fie presiuni economice, fie presiuni din partea factorului politic, fie presiuni într-un context global tot mai complicat. Cred că acest regulament are misiunea, menirea de a încerca să-i protejeze pe jurnalişti în a-şi face meseria cât mai corect, a informa şi a deranja. (...) Cred că educaţia are un rol esenţial dacă vrem ca această reglementare să treacă dincolo de hârtie, să devină o realitate în România", a punctat Ghigiu.
Potrivit preşedintelui Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Bogdan Ciucă, Media Freedom Act reprezintă un semnal puternic, o asumare publică a unor valori la nivelul spaţiului european.
"Vocea jurnaliştilor trebuie să fie liberă şi această libertate trebuie consolidată şi respectată. Cum? Evident, printr-un act normativ sau prin mai multe acte normative, printr-o interpretare corectă a actelor normative. Jurnalistul să se simtă protejat în activitatea sa pentru a avea, evident, un produs jurnalistic eficient şi util societăţii. O presă liberă nu reprezintă un moft democratic sau, aşa, de bifat, (...) ci este un barometru adevărat, un barometrul veritabil al unei societăţi şi al stării morale a unei societăţi. Această preocupare şi acest barometru trebuie să funcţioneze permanent, constant, nu în valuri", a subliniat deputatul.
Măsuri clare împotriva interferenţei guvernamentale în activitatea editorială
Libertatea presei nu este doar un principiu abstract, ci o garanţie concretă a funcţionării unei societăţi democratice, iar România îşi asumă cu responsabilitate angajamentele care decurg din apartenenţa sa la Uniunea Europeană, a afirmat reprezentanta Ministerului Culturii la conferinţă, Alexandra Preda.
"România are responsabilitatea atât juridică, cât şi morală de a asigura un cadru legislativ şi instituţional coerent, stabil şi în deplină consonanţă cu acquis-ul UE. Ministerul Culturii, prin atribuţiile sale în domeniul audiovizualului şi media, susţine cu fermitate implementarea deplină a acestui regulament şi va sprijini toate demersurile care asigură independenţa editorială a mass-media, protecţia surselor jurnalistice, transparenţa proprietăţii media, garantarea pluralismului şi combaterea ingerinţelor politice în funcţionarea instituţiilor de presă", a subliniat reprezentanta Ministerului Culturii.
Avem ocazia, prin acest regulament, să întărim garanţiile legale împotriva presiunilor nejustificate asupra jurnaliştilor şi redacţiilor şi să consolidăm rolul autorităţilor independente ca parte activă în susţinea libertăţii de exprimare. Provocările sunt reale, de la evoluţiile tehnologice până la polarizarea discursului public, dar şi ele trebuie întâmpinate cu instrumente moderne, solide şi adaptate realităţilor actuale", a adăugat aceasta
Răzvan Savaliuc, reprezentant al Clubului Român de Presă, a susţinut că România, ca stat membru UE, trebuie să se asigure că jurnaliştii vor avea parte de un tratament corect din partea statului. "Rolul jurnalistului este de a critica autorităţile. Or, dacă noi citim din preambul, Media Freedom Act propune măsuri clare împotriva interferenţei guvernamentale în activitatea editorială. (...) Dacă statul membru România are obligaţia asta de la Uniunea Europeană să desemneze un organism de control al presei, să fie un organism independent, în niciun caz o instituţie publică", a menţionat el.