Rețeaua invizibilă: cum a ajuns Arabia Saudită să spioneze pe Twitter și să cumpere influență în Silicon Valley

Twitter, cândva simbolul libertății de exprimare, s-a dovedit a fi – în spatele ecranelor – un teren fertil pentru bani, influență și spionaj politic. Un material publicat de The Guardian, pe baza extraselor din cartea „Gilded Rage: Elon Musk and the Radicalization of Silicon Valley”, arată cum Arabia Saudită a folosit platforma pentru a urmări disidenți, a controla narativul intern și a-și cumpăra influență în lumea tehnologică americană.

De la libertate digitală la instrument de represiune

Pentru mulți activiști și jurnaliști din Orientul Mijlociu, Twitter fusese o gură de aer. Într-o țară în care nu există presă independentă, platforma părea un spațiu în care se putea vorbi liber – chiar și sub pseudonim.

Dar lucrurile s-au schimbat repede.

Cercetătorul saudit Ali al-Ahmed, stabilit în SUA, și-a pierdut contul de Twitter în limba arabă, iar suspiciunile lui aveau să se confirme: regimul de la Riad avea spioni chiar în interiorul companiei americane.

Unul dintre ei, Ahmad Abouammo, angajat la biroul Twitter din San Francisco, a fost acuzat că a primit peste 100.000 de dolari pentru a furniza adrese de e-mail, numere de telefon și mesaje private ale utilizatorilor critici față de regim.

Altul, Ali Alzabarah, inginer cu acces la date sensibile, a scăpat din SUA și a fost numit ulterior director al Fundației Misk – organizația prințului moștenitor Mohammed bin Salman.

Astăzi, Alzabarah este pe lista FBI a celor mai căutați, dar contul său de pe X (fost Twitter) e încă activ – doar „privat”.

Din Silicon Valley până în Riad

Arabia Saudită nu s-a limitat la infiltrare. A investit masiv.

Prințul miliardar Alwaleed bin Talal a fost mult timp cel mai mare acționar extern al Twitter, deținând peste 5% din companie.

După ce a fost arestat în 2017, într-un val de „epurări anti-corupție” care au vizat zeci de membri ai elitei saudite, acțiunile sale ar fi trecut sub controlul direct al prințului moștenitor Mohammed bin Salman – MBS.

Pe scurt, regimul care a spionat și arestat disidenți prin intermediul Twitter a ajuns să controleze o parte importantă din compania americană însăși.

Arabia Saudită a făcut același lucru și cu alte giganți din tehnologie. Fondul său suveran, Public Investment Fund (PIF), a turnat miliarde în companii din Silicon Valley – de la Uber (3,5 miliarde dolari) până la fonduri de investiții precum Blackstone (20 miliarde).

În doar câțiva ani, Riadul a devenit cel mai mare finanțator al startup-urilor americane.

Motivul? E unul simplu: bani, imagine și control. Regatul petrolului căuta să își spele reputația de stat represiv, să cumpere acces la tehnologie și să cultive relații directe cu elitele financiare din California.

Twitter – o armă geopolitică

Pe lângă capitalul investit, Arabia Saudită a folosit Twitter ca instrument de represiune și de propagandă.

Jurnaliști, activiști și utilizatori anonimi au fost identificați și arestați. Cazul lui Abdulrahman al-Sadhan, lucrător umanitar condamnat la 20 de ani de închisoare pentru un cont satiric, e doar unul dintre zecile documentate de ONG-uri.

Iar când jurnalistul Washington Post Jamal Khashoggi a fost ucis și dezmembrat în consulatul saudit din Istanbul, lumea a aflat dimensiunea reală a mașinăriei de teroare externe a regimului MBS.

Twitter fusese o parte a acelei mașinării.

Musk intră în scenă – și moștenește scandalul

Când Elon Musk a cumpărat Twitter în 2022, pentru 44 de miliarde de dolari, a moștenit nu doar o platformă în declin, ci și un dosar sensibil: implicarea directă a Arabiei Saudite în acționariat și în operațiuni de spionaj.

Deși inițial criticase afacerile saudite, miliardarul a ajuns să colaboreze cu aceiași investitori: prințul Alwaleed și fondurile controlate de MBS.

După achiziție, Musk a concediat mii de angajați, a desființat departamentul de comunicare și a lăsat loc unei culturi corporatiste dominate de arbitrariu și opacitate.

În timp ce predica despre „libertatea de exprimare absolută”, a restaurat conturi ale neonaziștilor și a bătut palma cu regimuri autoritare care folosesc platforma pentru control informațional.

Cine deține, de fapt, X-ul lui Musk

În 2024, un tribunal american a obligat compania X (fost Twitter) să publice lista completă a acționarilor.

Printre investitori: fonduri saudite, qatareze, venture capitaliști din Silicon Valley și o rețea de miliardari americani apropiați de Musk.

O lume care se intersectează între tehnologie, bani și politică – fără nicio transparență publică.

Senatorul american Chris Murphy ceruse o anchetă privind influența străină în noul Twitter, avertizând că platforma ar putea fi folosită de guverne autoritare pentru a suprima critici și răspândi dezinformare. Ancheta nu a mai avut loc.

O oglindă a puterii contemporane

Povestea relației dintre Twitter și Arabia Saudită nu e doar despre spionaj sau bani.

E despre cum libertatea de exprimare poate fi cumpărată, infiltrată și transformată într-o armă.

E despre cum Silicon Valley a devenit terenul de joacă al regimurilor autoritare, care știu să folosească tehnologia mai bine decât o înțeleg cei care o creează.

Și, în ultimă instanță, e despre cum idealurile fondatoare ale internetului – transparență, democrație, conectare – s-au dizolvat într-un sistem global unde banii vorbesc mai tare decât oricine.