Uniunea Europeană ia în calcul să acorde Republicii Moldova un avans major în procesul de aderare, chiar înaintea alegerilor parlamentare de la sfârșitul lui septembrie. Acesta este o mișcare fără precedent, care ar pune-o înaintea Ucrainei și ar putea irita serios Kievul, scrie Politico.
Potrivit a trei diplomați și unui oficial european, planul aflat pe masa discuțiilor prevede ca statele membre să voteze, la începutul lunii viitoare, deschiderea primului „cluster de negociere” pentru Moldova – un pas juridic cheie pe calea aderării – după o reuniune a miniștrilor UE.
Un astfel de gest ar însemna un uriaș impuls electoral pentru președinta Maia Sandu și formațiunea sa pro-europeană, aflată în campanie și ținta unor eforturi agresive ale Rusiei de a înclina balanța votului.
„Trebuie găsită o modalitate de a deschide primul cluster”, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureșan, președintele Comitetului de Asociere UE–Moldova din Parlamentul European. „Ar fi un semnal către Rusia. Ar elimina argumentul din retorica rusă potrivit căruia nu există progrese pe calea aderării la UE”.
Un semnal riscant pentru Kiev
Problema este că, până acum, parcursul Moldovei și al Ucrainei a fost legat pas cu pas, după ce ambele au primit undă verde de la Consiliul European în 2023. A avansa doar cu Chișinăul ar putea fi perceput ca o lovitură la Kiev.
„Există pericolul de a transmite un semnal greșit ucrainenilor”, a spus un diplomat ucrainean. „Într-un moment în care viitoarea pace este discutată în Alaska, trebuie să menținem perspectiva aderării la UE cât mai solidă posibil.”
Comisia Europeană confirmă că atât Moldova, cât și Ucraina au bifat toate reformele necesare pentru a deschide primul cluster. „Nu există niciun motiv obiectiv pentru a bloca Clusterul 1”, a transmis un purtător de cuvânt.
Blocajul maghiar
Singurul obstacol: Ungaria. Premierul Viktor Orban și-a făcut din opoziția față de aderarea Ucrainei un punct central al propriei campanii pentru anul viitor. Așa că, în timp ce Moldova ar putea primi unanimitatea celor 27 de state membre la reuniunea informală a Consiliului Afaceri Generale din 1 septembrie, Ucraina nu are șanse să treacă de veto-ul Budapestei.
Această situație blochează și statele pro-extindere, precum Danemarca, care deține președinția Consiliului UE. Dacă mențin candidaturile legate, nu pot avansa cu niciuna. Dacă o decuplează și lasă Moldova să meargă singură înainte de 28 septembrie, riscă să provoace furia Kievului.
Pentru a atenua efectele, diplomații discută opțiuni prin care să arate Ucrainei că procesul ei avansează, chiar fără deschiderea formală a unui cluster: de la acces la programul Horizon Europe, până la includerea în Erasmus.
„Putem face multe pentru a apropia Ucraina de Europa și pe alte căi decât prin procedura formală de negociere”, a spus un diplomat european. „Important este să continuăm presiunea și să arătăm clar că opoziția Ungariei nu este legitimă și că adevărata recompensă este la finalul procesului”.
Ce s-ar putea schimba
Diplomații admit că totul s-ar putea schimba rapid, mai ales în funcție de rezultatul întâlnirii Trump–Putin de vineri, din Alaska. Dacă cei doi decid că aderarea Ucrainei la UE este esențială pentru un eventual acord de pace, Trump ar putea să-l convingă pe Orban să renunțe la blocaj.
Susținătorii menținerii candidaturilor legate avertizează că nu trebuie riscată demoralizarea ucrainenilor pro-UE. Strategia lor: presiune asupra lui Trump pentru a forța Budapesta să cedeze.
„Este un moment istoric și trebuie să privești situația în ansamblu. Aderarea la UE este o parte crucială a oricărui acord de pace”, a spus un diplomat implicat.