Antena 3 CNN › Economic › România exportă grâu și importă pâine. Microindustrializarea, soluția pentru dezvoltarea producției locale

România exportă grâu și importă pâine. Microindustrializarea, soluția pentru dezvoltarea producției locale

G.A.
4 minute de citit Publicat la 18:14 17 Noi 2026 Modificat la 18:14 17 Noi 2026
Imagine cu caracter ilustrativ. FOTO: Getty Images

România are resurse și antreprenori, dar valorifică insuficient materiile prime pe care le produce. Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, propune programe de microindustrializare și o orientare mai strategică a fondurilor europene, astfel încât micile investiții în producție să creeze valoare adăugată și locuri de muncă, inclusiv în mediul rural.

România exportă grâu și făină, dar importă pâine și produse de patiserie. Este unul dintre exemplele prin care Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), descrie o problemă structurală a economiei românești: materiile prime sunt valorificate în alte țări, iar o parte dintre produsele finite se întorc pe piața internă.

În emisiunea „Viața la țară”, difuzată de Radio Antena Satelor, Jianu a atras atenția că România are nevoie de o strategie prin care să dezvolte mai multe capacități locale de producție și procesare. „Problema sistemică în acest moment, pe care nu am văzut-o abordată în politicile naționale, este aceea că exportăm materie primă și importăm produse cu valoare adăugată. Noi suntem importatori de pâine, de produse de patiserie, dar exportăm grâul și făina”, a declarat acesta.

Problema nu este doar dezechilibrul dintre exporturi și importuri, ci și valoarea economică pe care România nu reușește să o păstreze. Procesarea materiilor prime poate genera venituri suplimentare, locuri de muncă și oportunități pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Programe de microindustrializare pentru producția locală

Florin Jianu consideră că una dintre soluții este dezvoltarea microindustrializării, prin sprijinirea unor investiții de dimensiuni mai mici, în domeniile în care România dispune deja de materii prime sau de resurse locale. Industria alimentară este unul dintre domeniile în care această abordare ar putea avea rezultate. În loc să exporte exclusiv produse agricole primare, România ar putea susține dezvoltarea unor afaceri care să le transforme în produse finite.

Președintele CNIPMMR a declarat că a discutat deja cu reprezentanții Ministerului Economiei despre posibilitatea creării unor programe de microindustrializare. Acestea ar putea sprijini întreprinderile care vor să investească în producție, să își diversifice activitatea sau să valorifice resursele disponibile în regiunea în care funcționează.

Jianu propune ca fondurile europene să fie direcționate mai strategic, pe baza unei analize a nevoilor economice din fiecare regiune și a sectoarelor în care România depinde de importuri, astfel încât investițiile finanțate să contribuie la dezvoltarea unor capacități locale de producție și a unor lanțuri economice care să păstreze mai multă valoare adăugată în țară.

Firmele mici, între amenzi și lipsa finanțării. Economia construită ca în mitul Meșterului Manole

Dezvoltarea producției locale presupune însă și existența unor întreprinderi suficient de solide pentru a face investiții. Jianu atrage atenția că multe firme mici din România nu reușesc să depășească etapa supraviețuirii, iar relația cu autoritățile nu le ajută întotdeauna să se consolideze.

Președintele CNIPMMR și-a exprimat îngrijorarea față de numărul mare de companii care se închid anual, estimat de acesta la 120.000 - 130.000. El suspectează că, în unele cazuri, aceiași antreprenori închid firme cu probleme și deschid altele, fără să reușească să-și dezvolte activitatea.

În acest context, Jianu consideră că autoritățile ar trebui să pună mai mult accent pe prevenție și pe sprijinirea firmelor pentru respectarea obligațiilor legale, în loc să aplice sancțiuni care, de multe ori, nici nu mai pot fi recuperate.

„De ce să dau niște amenzi pe care nu le voi încasa niciodată? Nu mai bine îl ajut în conformare, nu mai bine fac o prevenție, găsesc niște soluții să-l ajut să crească, să devină bancabil?”, a declarat acesta în emisiunea „Viața la țară”, difuzată de Radio Antena Satelor.

Problema este cu atât mai importantă cu cât accesul la finanțare rămâne dificil. Potrivit datelor BNR prezentate în Barometrul ABC „IMM-urile din România – Motorul economiei care crește cu frâna trasă”, mai puțin de 20% dintre IMM-urile care solicită finanțare primesc integral suma cerută. Totodată, 64,9% dintre respondenții care au evaluat barierele de finanțare indică nivelul ridicat al costurilor creditării drept un obstacol.

În viziunea lui Jianu, sprijinirea firmelor să devină bancabile ar putea crea premisele pentru investiții mai mari în anii următori, inclusiv în capacități locale de producție și procesare. Altfel, economia riscă să rămână blocată într-un ciclu de firme care apar și dispar, fără să acumuleze capital și fără să se dezvolte.

Pentru ca programele de microindustrializare să aibă rezultate, nu este suficientă doar finanțarea unor noi investiții. Este nevoie și de întreprinderi care să poată crește, să acceseze credite și să își susțină activitatea pe termen lung.

O șansă pentru revitalizarea satului românesc

Dezvoltarea unor mici capacități de producție și procesare ar putea deveni o oportunitate importantă pentru mediul rural, unde resursele agricole sunt insuficient valorificate la nivel local. Procesarea materiilor prime în apropierea producătorilor ar putea genera locuri de muncă și venituri suplimentare pentru comunități.

Florin Jianu propune realizarea unei hărți investiționale a României, care să identifice resursele, oportunitățile economice și nevoile de dezvoltare ale fiecărei regiuni. Pe baza acesteia, fondurile europene ar putea fi orientate către investiții care completează activitățile existente și contribuie la dezvoltarea unor lanțuri locale de producție.

O asemenea strategie ar permite corelarea proiectelor finanțate și dezvoltarea unor activități economice complementare, de la producția materiilor prime până la procesarea și comercializarea produselor finite.

Există și interes pentru investiții. Potrivit datelor Băncii Europene de Investiții, prezentate în Barometrul ABC „IMM-urile din România – Motorul economiei care crește cu frâna trasă”, 44% dintre firmele românești intenționează să prioritizeze extinderea capacității de producție în următorii trei ani, comparativ cu 26% la nivelul Uniunii Europene. Indicatorul reflectă intențiile firmelor la nivel național și evidențiază potențialul unor programe de finanțare adaptate nevoilor economiei.

Pentru comunitățile rurale, microindustrializarea ar putea contribui la diversificarea economiei locale, la crearea unor locuri de muncă în procesare și la păstrarea unei părți mai mari din valoarea produselor agricole în zonele în care acestea sunt obținute.

Succesul unei asemenea strategii ar depinde de capacitatea investițiilor de a genera producție, locuri de muncă și activități economice durabile. Valorificarea materiilor prime prin procesare locală ar putea deveni un motor de dezvoltare pentru satul românesc.

 

Citește mai multe din Economic
» Citește mai multe din Economic
TOP articole