Compania Romprest acuză administrația locală a Sectorului 1 că menține în mod deliberat subfinanțarea serviciului public de salubritate și că a reținut „nelegal plățile restante datorate pentru serviciile de salubritate”, în pofida unor obligații „certe, lichide și exigibile confirmate prin hotărâri judecătorești definitive”.
Într-un comunicat, operatorul susține că subfinanțarea ar avea ca scop reducerea calității prestației, prin alocarea insuficientă de resurse, pentru ca ulterior autoritatea să invoce presupuse neexecutări ale contractului. Potrivit companiei, aceste neexecutări ar fi, „în realitate, cauzate de conduita abuzivă a autorității”.
Romprest mai susține că Sectorul 1 ar fi inițiat „o campanie continuă de abuzuri”, între care enumeră refuzul de plată a datoriilor stabilite definitiv de instanță, aplicarea de amenzi considerate abuzive, calcularea de penalități pentru obligații „care nu îi pot fi imputate în mod legal” și abrogarea unor hotărâri de consiliu local. Toate acestea ar fi avut, potrivit companiei, scopul de a slăbi poziția operatorului și de a-l determina să renunțe la drepturile sale contractuale și financiare.
Operatorul mai arată că primarul Sectorului 1 ar urma să inițieze aprobarea unei hotărâri de consiliu local pentru denunțarea unilaterală a contractului de delegare, „cu ignorarea clauzelor contractului și ale legislației speciale și civile”, care prevăd că eventualele divergențe trebuie soluționate în instanță. În eventualitatea în care instanțele ar califica acțiunea drept denunțare unilaterală, Romprest estimează că daunele-interese ar putea ajunge la 1,12 miliarde lei, conform prevederilor contractuale.
Compania prezintă și situația financiară a serviciului de salubritate. Potrivit datelor comunicate, bugetul alocat pentru 2025 este sub nivelul din 2019, în condițiile în care costurile au crescut semnificativ, inclusiv pe fondul majorării salariului minim de la 2.080 lei în 2019 la 4.050 lei în prezent, cu o nouă creștere prevăzută de la 1 iulie 2026. Romprest susține că acest dezechilibru a impus corelarea strictă a resurselor cu bugetul aprobat, cu efect direct asupra prestației.
Restanțele totale la plata serviciilor, în perioada 2020 – prezent, sunt estimate la peste 288 milioane lei, la care se adaugă accesorii până la achitarea integrală. Refuzul de plată pentru facturi din anii 2020 – 2021 ar fi generat peste 100 de litigii finalizate cu titluri definitive împotriva autorității locale. Componenta de creanțe definitive ar depăși 86 milioane lei, iar penalitățile contractuale acumulate ar fi de peste 100 milioane lei, potrivit operatorului.
Romprest susține că a asigurat continuitatea serviciului din resurse proprii, echivalentul a peste 20 de luni raportat la bugetul anual alocat, și că serviciul a funcționat „în regim de avarie” în ultimii cinci ani.
„Nu există ‘magie’ operațională care să compenseze lipsa finanțării”, precizează compania.
Operatorul arată că singurul mecanism contractual aflat la dispoziția sa, în situația în care serviciile nu sunt achitate integral, este diminuarea prestațiilor. „Niciun operator economic privat nu reduce de bunăvoie prestațiile care îi asigură veniturile”, mai susține Romprest, subliniind că diminuarea a fost invocată doar ca ultimă opțiune, atunci când era pusă în pericol continuitatea activităților delegate.
Compania solicită „respectarea cadrului legal și contractual”, plata imediată a tuturor sumelor datorate, inclusiv a facturilor reprezentând titluri executorii definitive, precum și finanțarea corectă a serviciului. În lipsa unor măsuri de corecție, Romprest avertizează asupra unui risc public și bugetar major, arătând că în domeniul salubrității consecințele lipsei de finanțare sunt imediate, iar întârzierile la plată duc la acumularea de accesorii și la creșterea presiunii asupra bugetului local, cu impact final asupra contribuabililor.