La Moscova, într-o Sedinta secreta a Biroului Politic al C.C. al P.C. din Rusia din 12 mai 1922 s-a discutat problema pazei frontierilor si a organizarii "spionajului activ" la frontierele Rusiei sovietice. Printre multiplele hotarâri adoptate exista una de mare inters: cea despre necesitatea intensificarii si organizarii "spionajului activ" pe teritoriul României. Prin "spionaj activ" se întelegea crearea de catre serviciile speciale, în tarile vecine cu Rusia - Polonia si România -, precum si în alte tari, a unor organizatii paramilitare pentru realizarea diversiunilor si a altor actiuni de subminare a statului.
Agentii sovietici trebuiau sa se ocupe de organizarea si înzestrarea tehnica si financiara, de legaturile cu centrele din Rusia sau cele de peste hotare. Guvernul sovietic, care nu a recunoscut legitimitatea unirii Basarabiei la România, considera frontiera de pe Nistru drept linie de demarcatie provizorie. Agentii sovietici, infiltrati fraudulos în tara, aveau misiunea de a actiona în rândul populatiei locale, prin organizarea agitatiei în favoarea Rusiei, a unor diversiuni, incursiuni, rebeliuni.
Continuarea, pe historia.ro.