"Secții de poliție” clandestine chineze au fost descoperite în Franța. Sunt acuzate că urmăreau în secret dizidenți

Serviciile franceze de contraspionaj au închis nouă presupuse "secții de poliție" clandestine chineze care operau pe teritoriul Franței și au dispus expulzarea unor cetățeni chinezi acuzați că supravegheau diaspora și urmăreau opozanți ai regimului de la Beijing. Cazul scoate în evidență amploarea activităților de influență și informații desfășurate de China în Europa, în contextul îngrijorărilor tot mai mari privind securitatea internă a statelor europene, potrivit Le Monde.

Potrivit Ministerului de Interne din Franța, trei „șefi” ai acestor comisariate-fantomă, cetățeni chinezi, au făcut obiectul unor măsuri de expulzare. Aceștia aveau misiunea, printre altele, de a controla diaspora chineză și de a-i urmări pe opozanții regimului pentru a-i trimite cu forța în China. Doi au fost deja expulzați.

Mai puțin spectaculoasă decât operațiunile de destabilizare ale Rusiei, dar la fel de activă, activitatea clandestină a Beijingului în străinătate funcționează în mare parte prin intermediul unor cetățeni care nu au legături directe cu statul chinez. O lege privind informațiile, adoptată la 28 iunie 2017, a introdus obligații legale care impun cetățenilor și companiilor chineze să contribuie la colectarea de informații în cadrul „Frontului Unit”, ceea ce face din orice cetățean chinez un potențial spion. La 1 iunie 2023, Parlamentul European a invitat, de altfel, „statele membre și autoritățile Uniunii să investigheze existența presupusă a acestor posturi de poliție și să adopte măsuri coordonate împotriva oricărei activități ilegale legate de Departamentul de Lucru al Frontului Unit chinez în Europa”.

Recrutarea de agenți infiltrați

Pentru Ministerul de Interne, aceste „stații clandestine”, nedeclarate oficial, sunt extensii ale unor secții de poliție chineze care operează pe teritoriul francez la ordinul Ministerului Securității Publice (MSP), principala autoritate polițienească din China. Majoritatea acestor structuri active în Franța, în special în regiunea pariziană, funcționau în cadrul unor asociații comunitare sau culturale chineze.

Pe lângă urmărirea dizidenților, acestea furnizau servicii administrative, precum eliberarea de pașapoarte, și puteau colecta informații pentru eventuale recrutări de agenți infiltrați, denumiți „talente”. Comunitatea chineză din Franța numără aproximativ 600.000 de persoane.

Cazul unuia dintre șefii unei „secții de poliție” clandestine, Ni Chaowen, în vârstă de 57 de ani, a fost discutat pe 9 iunie în fața Consiliului de Stat. Președinte din 2023 al Asociației Industriașilor și Comercianților din Fujian (AICF), acesta găzduia în realitate, potrivit Ministerului de Interne, o secție de poliție clandestină afiliată Ministerului chinez al Securității Publice.

Ancheta îl surprinde într-o fotografie destinată Biroului pentru Afacerile Chinezilor de Peste Hotare, alături de alți membri ai AICF, în fața unui afiș de mari dimensiuni pe care apare, în chineză și engleză, numele stației: „Fuzhou Police Overseas Service Station”. De asemenea, acesta ar fi primit prin aplicația WeChat instrucțiuni de la MSP, inclusiv pe 9 decembrie 2021, prin care i se cerea să mobilizeze persoane pentru vizita în Franța a șefului MSP și viceprimarului orașului Fuzhou.

Audiat la 18 septembrie 2023, Ni Chaowen a recunoscut inițial că a găzduit stația clandestină în cadrul asociației sale și că a participat la activitățile acesteia „pentru pașapoarte”, înainte de a reveni asupra declarațiilor în fața comisiei de expulzare. În ceea ce privește afișul și mesajul primit pe WeChat, apărarea sa a susținut că acestea nu au valoare probatorie.

Pentru Ministerul de Interne, dimpotrivă, întreținerea unor relații de colaborare cu o putere străină aduce atingere intereselor fundamentale ale statului. Ministrul a dispus expulzarea sa la 11 mai 2025, însă executarea măsurii fusese suspendată temporar printr-o procedură de urgență.

Tentativă de repatriere forțată

Autoritățile franceze au decis să înăsprească măsurile împotriva acestor structuri clandestine după ce, în 2024, au acționat împotriva activităților unor agenți secreți identificați oficial la Ambasada Chinei din Paris. Șeful reprezentanței Ministerului Securității Statului (MSE sau Guoanbu, serviciile secrete chineze) și adjunctul său au fost invitați să părăsească teritoriul francez după ce au orchestrat, în martie 2024, o tentativă de repatriere forțată a unui disident politic.

Pe 22 martie 2024, pe aeroportul Roissy-Charles-de-Gaulle, împreună cu alte cinci persoane, aceștia au încercat să-l forțeze pe Ling Huazhan, un disident chinez în vârstă de 26 de ani, să se îmbarce într-un avion spre China. Intervenția poliției a pus capăt operațiunii.

Victima trăia singură și în condiții precare în apropierea gării Saint-Lazare din Paris, după ce se refugiase în Europa. Vizat de autoritățile chineze pentru „acțiuni ofensatoare la adresa președintelui chinez” — graffiti anti-Xi Jinping și vandalizarea unor afișe cu imaginea acestuia — el distribuise pe rețelele sociale articole critice la adresa regimului.

Potrivit anchetei Direcției Generale pentru Securitate Internă, pașaportul său fusese confiscat de membrii unei „secții de poliție clandestine” aflate într-un magazin chinezesc din apropierea locuinței sale.

China, prin intermediul ambasadei sale din Franța, nu a negat existența acestor „secții de poliție”, însă le-a prezentat drept simple „puncte de servicii în străinătate”, menite să „faciliteze contactele dintre autoritățile din orașele de origine și cetățenii chinezi din diaspora”. Beijingul a negat că aceste structuri ar desfășura activități politice sau că ar avea un caracter ilegal.