Infecțiile cu bacterii rezistente la antibiotice sunt în creștere în mai multe țări europene, iar medicii au tot mai puține opțiuni de tratament. Experții europeni cer măsuri mai stricte de prevenire a infecțiilor și o utilizare mai responsabilă a antibioticelor. România este printre țările cu cele mai multe infecții cu Klebsiella rezistentă, scrie Euronews.
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a avertizat că rezistența la antibiotice rămâne o amenințare majoră pentru sănătatea publică în Europa. În unele țări, numărul infecțiilor provocate de bacterii rezistente a crescut puternic, ceea ce limitează eficiența tratamentelor disponibile.
În fiecare an, peste 35.000 de persoane mor din cauza infecțiilor rezistente la antimicrobiene în Uniunea Europeană, Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Bilanțul este comparabil cu numărul cumulat al deceselor provocate de gripă, tuberculoză și HIV.
Christian Giske, șeful secției pentru rezistență la antimicrobiene și infecții asociate asistenței medicale din cadrul ECDC, le-a declarat marți jurnaliștilor că medicii au tot mai puține opțiuni de tratament. El a subliniat că sunt necesare măsuri urgente pentru a păstra eficiența antibioticelor.
"Fără antibiotice eficiente, ne-am putea întoarce în «era pre-antibiotică». Ar deveni dificil, dacă nu imposibil, să efectuăm în siguranță transplanturi de organe, să administrăm chimioterapie, să asigurăm îngrijirea în secțiile de terapie intensivă sau să realizăm alte proceduri medicale", avertizează ECDC în raport.
Rezistența la antimicrobiene apare când microorganismele, printre care bacteriile, dobândesc capacitatea de a supraviețui sau de a se multiplica în prezența medicamentelor menite să le distrugă ori să le oprească dezvoltarea.
În ciuda eforturilor de ani de zile pentru reducerea consumului de antibiotice și combaterea rezistenței, noile date ale ECDC arată că situația se agravează. Apar tulpini bacteriene rezistente la mai multe antibiotice simultan, denumite bacterii multirezistente.
ECDC atrage atenția în special asupra infecțiilor din sânge provocate de bacterii rezistente. Europa este în urmă față de țintele de reducere a acestor infecții, mai ales în cazul bacteriilor Klebsiella pneumoniae și Escherichia coli (E. coli), asociate cu o mortalitate ridicată în rândul pacienților.
În UE, incidența estimată a infecțiilor cu E. coli rezistentă la antibiotice a crescut cu 16,4% între 2019 și 2025, deși obiectivul era o reducere cu 10% față de nivelul din 2019. O altă sursă de îngrijorare este Klebsiella pneumoniae, o bacterie care provoacă frecvent infecții urinare, respiratorii și ale sângelui.
Giske a explicat că multe dintre tulpinile identificate sunt înrudite, ceea ce sugerează că acestea se transmit. În același timp, mecanismele lor de rezistență fac infecțiile tot mai greu de tratat.
Pentru infecțiile cu Klebsiella pneumoniae rezistentă, obiectivul este o reducere cu 5% față de nivelul din 2019. În 2025, incidența a ajuns însă la 3,75 cazuri la 100.000 de locuitori, cu 72% peste nivelul de referință.
România, a doua după Cipru la incidența infecțiilor cu Klebsiella rezistentă
Rezistența la antibiotice afectează întreaga Europă, însă atât nivelul rezistenței, cât și consumul de antibiotice diferă considerabil de la o țară la alta.
În Cipru, incidența infecțiilor cu Klebsiella pneumoniae rezistentă a crescut cu 716%, ajungând în 2025 la 21,29 cazuri la 100.000 de locuitori, potrivit raportului. În aceeași țară, incidența infecțiilor din sânge cu E. coli rezistentă la antibiotice a crescut cu 276%.
În cazul infecțiilor cu Klebsiella pneumoniae rezistentă, România urmează după Cipru, cu 18,66 cazuri la 100.000 de locuitori. Grecia a înregistrat 16,28 cazuri la 100.000 de locuitori.
ECDC semnalează și creșterile rapide din ultimii ani. În Ungaria, incidența infecțiilor cu Klebsiella pneumoniae rezistentă a crescut cu 1.622%. Croația a înregistrat o creștere de 409%, iar Bulgaria, de 356%.
Cum poate Europa limita răspândirea bacteriilor rezistente
Potrivit lui Giske, combaterea rezistenței la antimicrobiene presupune atât prevenirea infecțiilor, cât și folosirea responsabilă a acestor medicamente.
Peste 70% din impactul rezistenței la antimicrobiene asupra sănătății în Europa este atribuit infecțiilor asociate asistenței medicale, provocate de bacterii multirezistente. Astfel de infecții pot apărea, de exemplu, în timpul spitalizării. Potrivit ECDC, măsuri mai eficiente de prevenire și control al infecțiilor ar putea reduce la jumătate acest impact.
Printre măsurile care pot fi aplicate direct în unitățile medicale, Giske a menționat igiena mâinilor, folosirea echipamentelor de protecție, internarea pacienților infectați în saloane individuale și curățarea temeinică a spațiilor.
La nivelul sistemului sanitar, sunt necesare suficient personal pentru prevenirea și controlul infecțiilor, acces la teste de laborator adecvate și o mai bună supraveghere a bacteriilor rezistente, a adăugat acesta. Giske a explicat că măsurile de prevenire și control al infecțiilor limitează răspândirea bacteriilor, iar gestionarea responsabilă a antibioticelor ajută la păstrarea eficienței tratamentelor.
Pe lângă volumul consumului, contează ce antibiotice sunt prescrise și cum sunt folosite. ECDC avertizează că antibioticele continuă să fie prescrise sau folosite în mod nejustificat pentru infecții virale, precum răceala, gripa și COVID-19, în care nu au efect terapeutic. Expunerea inutilă la antibiotice favorizează supraviețuirea și răspândirea bacteriilor rezistente.
Aproximativ 90% din consumul total de antibiotice la oameni are loc în afara spitalelor, în ambulatoriu sau în comunitate, potrivit ECDC.
Agenția arată că sugarii și copiii de vârstă preșcolară primesc frecvent antibiotice de care nu au nevoie pentru tuse, răceli și dureri în gât de cauză virală, care se pot remite de la sine.
Prevenirea infecțiilor contează și în afara unităților medicale. Giske a menționat igiena mâinilor și vaccinarea, măsuri care pot reduce atât nevoia de spitalizare, cât și utilizarea antibioticelor.