Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) demontează acuzațiile aduse în presă, privind o serie de ipoteze false cuprinse în expertiza ajunsă la CCR, privind efectele modificărilor pensiilor magistraților.
În esență, expertiza este contestată pentru că ar fi folosit premise false, așa cum ar fi modelarea datelor pe un salariu mediu nemodificat timp de mai bine de un deceniu.
În răspunsul său, ICCJ precizează că și în ipoteza în care salariile comparative care au stat la baza calculului se vor dubla, pensia de serviciu ar fi inferioară uneia contributive.
„Expertiza nu „denaturează” și nu „umflă” pensia contributivă, ci analizează explicit efectele legii într-un scenariu maximal, tocmai pentru a verifica dacă pensia de serviciu își mai păstrează substanța juridică. Concluzia expertizei este clară și nu poate fi relativizată: chiar și în ipoteza – nerealizată în practică – a unei majorări cu 100% a salariilor pe întreaga perioadă analizată, pensia de serviciu rămâne inferioară pensiei contributive.
În ipoteza majorării chiar cu 100% a veniturilor, pentru judecătorii curţilor de apel ar semnifica o reducere de 1.772 lei a cuantumului ”pensiei de serviciu”, în timp ce pentru cei de la instanţa supremă reducerea ar fi de 1.223 lei în raport cu contributivitatea. Această constatare are o semnificație juridică precisă. Pensia de serviciu nu este doar diminuată sau ajustată, ci devine inaplicabilă în mod sistematic, întrucât nu mai este niciodată favorabilă beneficiarului. În aceste condiții, ea este anulată în mod efectiv, prin pierderea oricărei funcții economice și juridice”, transmite ICCJ.
Practic, expertiza făcută de ICCJ a plecat de la estimări pe variante evolutive, inclusiv cu estimarea creșterii de 100% a indemnizațiilor magistraților, ceea ce este puțin probabil.
Constatarea rămâne validă în ceea ce privește faptul că prin calcul, pensia de serviciu plafonată la 70% din net astfel cum este prevăzut în actul normativ supus controlului de constituționalitate, este mai mică în cuantum decât cea contributivă pentru persoane care au avut prelevate aceleași contribuții.
Mai mult, simularea arată că în acest moment persoanele care intră în carieră vor avea anulat orice beneficiu al pensiei de serviciu la finalul carierei.
Expertiza a folosit mai multe variante de calcul, prima dintre ele fiind bazată pe ipoteza că nu vor crește nici salariile magistraților, nici salariul mediu brut pe economie. Și în acest caz există o diferență negativă în ceea ce privește pensiile de serviciu. Aceeași concluzie există și dacă modelul de calcul este repetat pe orice dinamică de creștere a salariilor.
„Nu ne aflăm în fața unei simple reforme sau a unei reașezări a mecanismelor de calcul, ci în fața unei goliri de conținut a pensiei de serviciu, incompatibilă cu ideea menținerii sale ca instituție juridică distinctă. Faptul că această concluzie rezultă chiar dintr-un scenariu extrem, ipotetic și favorabil, întărește caracterul său definitiv. Prezentarea acestor efecte ca fiind inexistente sau neglijabile reprezintă o distorsionare a concluziilor expertizei și induce publicul în eroare. Din perspectivă juridică, atunci când o prestație este permanent subordonată alteia și nu mai produce efecte în nicio ipoteză rezonabilă, ea este desființată în fapt, indiferent de menținerea sa formală în textul legii.”, mai spune ICCJ.
Se poate spune că afirmațiile făcute în presă sunt bazate pe o abordare selectivă criticând ipotezele de lucru a celorlalte variante (2-3) dar omite să prezinte că modelul matematic de calcul pe datele la zi, dacă s-ar replica în simetrie vor conduce la aceeași concluzie:
pensia de serviciu ar urma să fie mai mică la finalul carierei decât cea a celorlalți contribuabili la contribuții egale.