Administrația americană condusă de Donald Trump face presiuni asupra NATO să reducă numeroase activități externe, inclusiv să pună capăt unei misiuni-cheie a Alianței în Irak, au declarat patru diplomați NATO pentru Politico. Inițiativa promovată de Washington a fost denumită intern „revenire la setările din fabrică”.
De asemenea, în ultimele luni, SUA au făcut lobby pentru diminuarea operațiunii de menținere a păcii a NATO în Kosovo și pentru a împiedica Ucraina și aliații din Indo-Pacific să participe oficial la summitul anual al Alianței din iulie, care va avea loc la Ankara.
Demersul reflectă dorința Casei Albe de a trata NATO ca pe un pact strict euroatlantic de apărare și de a reduce decenii de extindere în domenii precum managementul crizelor, parteneriatele globale și inițiativele bazate pe valori, care l-au iritat de mult timp pe președintele american și baza sa MAGA.
Sub presiunea Washingtonului, NATO ar urma să își limiteze așa-numitele „activități în afara ariei” – cele care depășesc sarcinile de bază ale Alianței, respectiv apărarea și descurajarea. Inițiativa a fost denumită intern „revenire la setările din fabrică”, au spus cei patru diplomați, cărora li s-a acordat anonimat pentru a vorbi liber despre acest subiect intern sensibil.
Efortul ar putea duce la o reducere rapidă a activităților NATO în foste zone de război, precum și la excluderea unor capitale, inclusiv Kiev și Canberra, de la discuțiile formale din această vară.
Casa Albă a refuzat să comenteze public programele de parteneriat și operațiunile globale ale NATO atunci când a fost contactată de jurnaliștii de la Politico.
Noile detalii apar după ce adjunctul șefului Pentagonului, Elbridge Colby, a explicat recent viziunea administrației asupra a ceea ce el a numit „NATO 3.0”.
„Nu fiecare misiune poate fi prioritatea principală. Nu fiecare capabilitate poate fi tratată ca fiind de top”, le-a spus Colby miniștrilor apărării din cadrul Alianței săptămâna trecută, reiterând în același timp că SUA rămân angajate față de securitatea europeană. „Măsura seriozității este dacă forțele europene pot lupta, susține și învinge în scenariile care contează cel mai mult pentru apărarea Alianței”.
Campania americană provoacă reacții negative din partea unor aliați.
Renunțarea la inițiativele externe ale Alianței „nu este abordarea corectă”, a spus unul dintre cei patru diplomați. „Parteneriatele sunt esențiale pentru descurajare și apărare”.
De la revenirea lui Trump la Casa Albă anul trecut, acesta a redus angajamentele SUA în străinătate, a retras trupe și personal NATO din Europa și a transferat unele dintre principalele comenzi ale Alianței către europeni, în încercarea de a-și reorienta politica externă către „securitatea națională de bază”.
Ieșirea din Irak
NATO menține o misiune de consiliere menită să consolideze instituțiile de securitate ale Irakului, precum poliția, și să împiedice revenirea grupării Stat Islamic. Operațiunea a fost instituită în timpul primului mandat al lui Trump, în 2018, și a fost extinsă în mod repetat din 2021, la solicitarea Bagdadului.
Washingtonul a cerut aliaților să încheie misiunea chiar din septembrie, au spus primul diplomat citat și un al doilea diplomat.
Separat, SUA urmează să retragă aproximativ 2.500 de soldați din Irak în baza unui acord din 2024 cu guvernul irakian, lucru pe care un oficial al administrației americane l-a descris pentru POLITICO drept parte a „angajamentului lui Trump de a pune capăt războaielor fără sfârșit”, subliniind că măsura are loc în „strânsă coordonare” cu Bagdadul.
Tamer Badawi, expert în Irak și cercetător asociat la think tank-ul Center for Applied Research in Partnership with the Orient, a declarat că misiunea NATO nu este în sine „crucială” pentru securitatea țării. Însă eliminarea acesteia, simultan cu retragerea americană, ar putea întări grupările de miliții și ar putea fi „destabilizatoare” pentru Guvernul Regional al Kurdistanului din nord.
Solicitarea SUA întâmpină, de asemenea, opoziție în interiorul Alianței.
„Nu este momentul să plecăm din Irak… guvernul ne vrea acolo”, a spus primul diplomat.
Al doilea diplomat a afirmat că „majoritatea” aliaților sunt de acord că misiunea din Irak ar trebui redusă, dar pe un interval mai lung de timp, menținând totodată o operațiune mai mică.
Reducerea prezenței în Kosovo
SUA au semnalat, de asemenea, că doresc diminuarea Forței NATO din Kosovo (KFOR), potrivit celor patru diplomați, ceea ce provoacă îngrijorări și mai mari în rândul aliaților europeni, chiar dacă discuțiile sunt încă într-un stadiu foarte incipient.
Misiunea internațională de menținere a păcii autorizată de ONU, lansată în 1999 după războaiele iugoslave, include în prezent aproximativ 4.500 de militari.
Engjellushe Morina, expert senior în politici la European Council on Foreign Relations, a declarat că misiunea rămâne „indispensabilă” pentru securitatea regională. Dacă NATO s-ar retrage, acest lucru ar putea încuraja separatiștii sârbi din nordul Kosovo și ar putea crea un efect de imitație în rândul etnicilor sârbi din regiunea Republika Srpska din Bosnia.
„Suntem destul de îngrijorați” de tentativele de reducere a misiunii, a spus un al cincilea diplomat NATO de rang înalt, deoarece „situația din Balcanii de Vest poate escalada rapid”.
Contactat de Politico, un oficial NATO care a vorbit în numele organizației a declarat că nu există „niciun calendar asociat cu Misiunea NATO din Irak… sau cu KFOR”, adăugând: „Aceste misiuni se bazează pe necesitate, sunt revizuite periodic și sunt ajustate pe măsură ce evoluează circumstanțele”.
Deocamdată, nu a fost luată nicio decizie privind încheierea vreuneia dintre operațiuni. Toți cei 32 de aliați trebuie să aprobe începutul și sfârșitul misiunilor, un proces care implică, de regulă, negocieri și campanii de presiune din partea mai multor aliați, nu doar a SUA.
Fără aliați suplimentari
SUA fac, de asemenea, presiuni asupra aliaților să nu invite Ucraina și cei patru parteneri oficiali ai NATO din Indo-Pacific – Australia, Noua Zeelandă, Japonia și Coreea de Sud – la reuniunile formale din cadrul summitului NATO din iulie, la Ankara, au declarat cei patru diplomați.
Aceste state ar putea fi totuși invitate la evenimente conexe, au adăugat aceștia, cererea fiind justificată parțial prin dorința de a reduce numărul reuniunilor din cadrul summitului.
Menținerea țărilor partenere ale NATO pe marginea summitului „ar transmite semnalul că, probabil, accentul se mută mult mai mult pe problemele de bază ale NATO”, a spus Oana Lungescu, fost purtător de cuvânt al NATO și cercetător senior la Royal United Services Institute din Londra.
Oficialul NATO citat a precizat că Alianța va „comunica la momentul oportun” în privința participării partenerilor la summit.
Între timp, personalul NATO a propus și eliminarea forumului public din cadrul reuniunii din acest an, un eveniment conex care reunește lideri politici, experți în apărare și oficiali guvernamentali în diverse paneluri de discuții și care, de regulă, crește vizibilitatea summitului anual.
„NATO a decis să nu organizeze un Forum Public în acest an, dar va găzdui un NATO Summit Defence Industry Forum în marja Summitului de la Ankara”, a declarat oficialul NATO.
Funcționarii civili ai NATO au transmis capitalelor că măsura este menită să reducă costurile, pe fondul lipsei de resurse. Însă primul și al doilea diplomat consideră că decizia ar putea fi influențată indirect și de presiunile SUA, având în vedere campania mai amplă a Washingtonului de a reduce finanțarea organizațiilor internaționale.
Lungescu a spus că eliminarea forumului este în linie cu „retrogradarea diviziei de diplomație publică” sub conducerea șefului NATO, Mark Rutte, care a încercat să reducă și să restructureze departamentul de la preluarea mandatului, la sfârșitul lui 2024.
Dar, într-un moment în care Alianța încearcă să convingă publicul larg de utilitatea activităților sale și de necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare, acest lucru este „foarte dăunător”, a declarat un al treilea diplomat.
„NATO trebuie să comunice ce se întâmplă – și ce urmează să facă”, a spus acesta.