De ce America este obsedată de un bunic cu pantalonii „până-n gât”, care construiește trotuare
Publicat acum 1 ora si 56 minute
Un plan propus de Ministerul Justiției din Austria a stârnit controverse și dezbateri aprinse în spațiul public. Autoritățile analizează posibilitatea eliberării anticipate a aproximativ 500 de deținuți, printr-o măsură excepțională care nu ar presupune modificarea permanentă a legislației, potrivit kurier.at.
Anunțul a venit din partea ministrului Justiției, Anna Sporrer, iar reacțiile nu au întârziat să apară. Reprezentanți ai partidului de guvernământ au cerut clarificări privind categoriile de persoane care ar putea beneficia de această măsură și au avertizat că siguranța publică trebuie să rămână prioritară.
Trei categorii de deținuți vizate
Potrivit proiectului aflat în discuție, deținuții ar urma să fie împărțiți în trei categorii, fiecare având condiții diferite pentru eliberarea anticipată.
Prima categorie este formată din persoanele condamnate la pedepse cu executare de până la nouă luni. Acestea ar putea fi eliberate după trei luni de detenție, dacă au avut un comportament corespunzător.
A doua categorie include condamnații care execută pedepse de până la 18 luni. Ei ar putea părăsi penitenciarul după șase luni, cu condiția să fi demonstrat o conduită bună și să fi beneficiat de măsuri de relaxare a regimului de detenție fără incidente.
În cea de-a treia categorie intră persoanele condamnate la pedepse de până la cinci ani de închisoare. Este vorba despre infracțiuni precum furtul, tâlhăria, fraudele sau anumite infracțiuni informatice cu prejudicii importante.
Cine nu va beneficia de măsură
Ministerul Justiției precizează că anumite infracțiuni sunt excluse complet din program. Nu vor putea fi eliberate anticipat persoanele condamnate pentru:
- infracțiuni grave cu violență;
- infracțiuni sexuale;
- terorism;
- activități împotriva statului;
- fapte sancționate de legislația privind extremismul;
- recidiviști considerați periculoși.
Fără obligații și supraveghere după eliberare
Unul dintre cele mai controversate aspecte ale proiectului este faptul că persoanele eliberate prin această măsură nu ar urma să fie supuse acelorași obligații care însoțesc, de regulă, eliberarea condiționată.
În mod normal, cei care părăsesc penitenciarul înainte de expirarea pedepsei trebuie să respecte anumite condiții, cum ar fi prezentarea periodică la un consilier de probațiune, urmarea unui program terapeutic sau menținerea unui loc de muncă.
În cazul propunerii actuale, astfel de măsuri de control nu ar fi prevăzute.
Autoritățile susțin însă că vor fi selectați doar deținuții care au respectat regulile penitenciarului și care au participat cu succes la programe de reintegrare socială. În plus, eliberarea ar rămâne una condiționată: dacă persoana comite o nouă infracțiune, restul pedepsei poate fi reactivat.
Deținuții aflați în arest la domiciliu nu sunt incluși
Planul nu îi vizează pe cei care își execută pedeapsa în regim de arest la domiciliu cu monitorizare electronică, prin intermediul brățării electronice.
Potrivit Ministerului Justiției, măsura este gândită exclusiv pentru anumite categorii de persoane aflate în penitenciare și are caracter unic.
Un alt obiectiv: mai mulți deținuți străini să execute pedeapsa în țara de origine
Pe lângă această inițiativă, ministrul Justiției pregătește și extinderea programului „Detenție în țara de origine”.
Scopul este ca mai mulți cetățeni străini condamnați în Austria să fie transferați în statele din care provin, fie după executarea unei părți din pedeapsă și în condițiile existenței unei interdicții de ședere, fie pentru a-și continua pedeapsa direct într-un penitenciar din țara natală.
Aplicarea unei astfel de măsuri depinde însă și de acordul statelor implicate, iar autoritățile austriece spun că vor încerca să accelereze cooperarea internațională în acest domeniu.
Planul se află încă în faza de analiză, iar o decizie finală nu a fost adoptată până în prezent. Totuși, propunerea a deschis deja o dezbatere amplă privind echilibrul dintre reducerea presiunii asupra sistemului penitenciar și menținerea siguranței publice.