Distrugerea țintită a infrastructurii energetice a Ucrainei de către armata lui Putin prin atacuri aeriene masive și regulate a obligat țările vecine cu Rusia să își protejeze propriile centrale și rețele electrice. Estonia, Letonia, Lituania și Polonia au primit 113 milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru noi măsuri defensive, inclusiv bariere fizice, trupe și capacități de securitate cibernetică pentru a proteja infrastructura critică, tehnologii de bruiaj al semnalelor pentru a preveni atacurile cu drone și echipe de reparații de urgență. Aceasta este prima dată când Comisia Europeană a alocat fonduri în astfel de scopuri, relatează Politico.
Securitatea aprovizionării cu energie este o prioritate pentru țările UE, în special în urma crizei declanșate de invazia Rusiei în Ucraina, în 2022. Însă accentul pus pe protecția fizică a infrastructurii în țările de pe flancul estic al NATO este nou și reflectă o conștientizare tot mai mare a faptului că agresiunea rusă reprezintă o amenințare reală.
„În timp de pace, protecția este responsabilitatea companiilor energetice. În timp de război, devine responsabilitatea Ministerului Apărării”, a declarat ministrul lituanian al Energiei, Zygimantas Vaiciunas, pentru Politico.
„Ceea ce vedem în Ucraina este utilizarea energiei ca armă”.
Începând cu toamna trecută, Rusia a lansat atacuri aproape zilnice asupra centralelor electrice, substațiilor și rețelelor electrice din Ucraina. Numai în ianuarie, au fost vizate 217 ținte, folosind peste 6.000 de drone, 5.500 de bombe ghidate și 158 de rachete, potrivit unui raport Greenpeace din 20 februarie. În Kiev, 1.126 de clădiri de apartamente au rămas fără încălzire la temperaturi sub pragul înghețului, în timp ce la nivel național, peste 1,2 milioane de oameni au rămas fără curent electric.
Întreruperile de curent au afectat producția industrială. Serhii Pilipenko, CEO al Kovalska Group, un important producător de beton și materiale de construcții, a declarat pentru Reuters că firma ar putea pierde până la 50% din producție din cauza întreruperilor. Conform estimărilor Centrului pentru Cercetări Economice din Kiev, furnizarea de energie electrică a fost cu 30% în urma cererii în ianuarie și februarie.
Pentru Letonia, gravitatea amenințării a devenit evidentă după atacul de la sfârșitul anului 2024 asupra cablului submarin EstLink 2, care furnizează țărilor baltice electricitate din Finlanda, crescând costul importurilor. Căutarea pieselor de schimb pentru o reparație completă a durat aproximativ șase luni, după care Letonia a început să creeze o rezervă strategică de componente pentru rețeaua electrică.
Securitatea fizică a instalațiilor a fost, de asemenea, consolidată. Forțele navale NATO patrulează acum EstLink 2. Letonia și Lituania au instalat sisteme anti-drone în puncte critice ale rețelelor lor energetice.
Cele 113 milioane de euro alocate din bugetul UE vor fi distribuite între cele patru țări. Beneficiarii au declarat pentru Politico că aceste fonduri vor completa propriile bugete și le consideră un simbol al angajamentului UE față de o astfel de finanțare direcționată în viitor.