Jumătate de milion de italieni trăiesc fix deasupra unuia dintre cei mai periculoși vulcani din lume, Campi Flegrei, un „supervulcan” de lângă Napoli care dă semne tot mai clare de trezire. După cutremurul violent din această vară, care a lăsat aproape 5.700 de oameni fără case, guvernul Meloni a aprobat un plan de un miliard de euro și le oferă bani locuitorilor ca să plece, însă mulți refuză să-și abandoneze orașul, chiar dacă știu că într-o zi ar putea pierde totul, scrie Financial Times.
Antonio Impesi făcea baie într-o seară din această vară, când un cutremur de mică adâncime, cu magnitudinea 4,7 pe scara Richter, i-a zguduit violent locuința din Pozzuoli, o suburbie de pe coasta din apropierea orașului Napoli. A fugit din apartament gol, cu fiul său îngrozit în brațe.
„Totul se lovea. Totul cădea”, își amintește proprietarul de bar, în vârstă de 47 de ani. „Dintr-odată, băiatul meu de patru ani se uită la mine și îmi spune: «Tati, se dărâmă blocul!»”
Cutremurul a fost o amintire brutală a pericolelor reprezentate de Campi Flegrei, străvechiul „supervulcan” subteran al Italiei, o calderă uriașă ( o depresiune formată prin prăbușirea unui vulcan după erupții puternice – n.r.) și tot mai agitată, care se întinde pe peste 100 de kilometri pătrați de terenuri râvnite de pe coasta de la nord de Napoli.
Astăzi, întrebarea legată de ce trebuie făcut cu cei aproximativ 500.000 de oameni care încă trăiesc în condiții precare deasupra calderei a devenit o dilemă politică serioasă pentru guvernul premierului Giorgia Meloni.
Deși zona se confruntă de decenii cu roiuri intense de seisme, activitatea seismică, provocată de gazele și magma acumulate în subteran care împing spre suprafață, a devenit mai puternică în ultimii ani, iar cutremurul din 31 iulie a fost unul dintre cele mai puternice înregistrate în ultimele decenii.
„Este unul dintre cei mai periculoși vulcani nu doar din Italia, ci din lume”, susține Carlo Doglioni, fost președinte al Institutului Național de Geofizică și Vulcanologie din Italia.
„Nu ai percepția riscului când ești acolo. Vezi marea, peisajele frumoase. E o zonă atât de plăcută. Oamenii spun: «Ei bine, acceptăm riscul»”, a adăugat el.
Deși oamenii de știință spun că nu văd semne ale unei erupții iminente, cutremurele fac ravagii în comunitățile de deasupra vulcanului.
La Pozzuoli, aproape 5.700 de locuitori au fost nevoiți să-și părăsească locuințele după seismul violent din această vară, care a zguduit atât de puternic clădirile încât multe dintre ele, deși au rămas în picioare, sunt acum considerate nesigure și nelocuibile, inclusiv cea a lui Impesi.
„Oamenii își dau seama acum că zona Campi Flegrei este periculoasă”, a spus Doglioni. „Cutremurele s-au înmulțit în ultimii ani. Sunt foarte superficiale și generează mișcări destul de puternice”.
Luna trecută, aproximativ 700 de locuitori din Campi Flegrei, alături de primarii localităților afectate, au venit la Roma pentru a cere, furioși, mai mulți bani și mai puțină birocrație, astfel încât consolidarea antiseismică urgentă a clădirilor să poată fi făcută și ei să se poată întoarce în casele avariate.
Tot luna trecută, guvernul a aprobat un plan de un miliard de euro pe zece ani pentru Campi Flegrei, care include subvenții de până la 70% pentru consolidarea antiseismică a locuințelor private și o mai bună pregătire pentru o evacuare de urgență.
„Statul nu promite eliminarea imposibilă a riscului. Își asumă însă datoria de a reduce expunerea și vulnerabilitatea”, a declarat Nello Musumeci, ministrul pentru protecție civilă, după prezentarea planului.
Musumeci a spus însă că locuitorii vor fi și încurajați, prin stimulente financiare, să părăsească zona, cunoscută pentru locuințele accesibile și frumusețea naturală, aflată la mică distanță de Napoli.
„Este necesară relocarea voluntară și stimulată, cel puțin pentru proprietățile cele mai vulnerabile și pentru zona cea mai expusă riscului”, a explicat el, recunoscând totodată că încurajarea oamenilor să plece este „extrem de sensibilă din punct de vedere politic”.
Despre Campi Flegrei, al cărui nume înseamnă „Câmpurile Arzânde”, se spune că l-ar fi inspirat pe Dante în descrierea unui infern sulfuros și aburind din capodopera sa medievală, „Infernul”.
Zona este cunoscută pentru instabilitatea ei încă din vremea Romei antice, iar ultima erupție a avut loc în 1538. După aceea, vulcanul a rămas liniștit timp de secole, iar zona s-a urbanizat treptat.
În ultimele decenii, însă, caldera a dat semne de trezire, ridicând Pozzuoli cu aproximativ 4,6 metri din 1950 încoace. Vulcanologii sunt de acord că o eventuală erupție, care ar necesita o evacuare în masă, nu poate fi exclusă.
„Nu există dovezi clare că va avea loc o erupție sau că aceasta se va produce curând. Asta este marea dilemă”, a declarat vulcanologul Christopher Kilburn, directorul Hazard Centre din cadrul University College London.
„În mod normal, când ai un vulcan, oamenii trăiesc în jurul lui. Aici, oamenii trăiesc direct deasupra lui”, a explicat el. „Dacă erupe, se va întâmpla chiar sub picioarele lor”.
Italia supraveghează intens caldera prin intermediul Observatorului Vezuviului, unde oamenii de știință monitorizează în permanență activitatea seismică, emisiile de gaze toxice și ritmul de ridicare a terenului.
Lucia Pappalardo, directoarea observatorului, a precizat că acești indicatori ar trebui să ofere o avertizare timpurie în cazul unei erupții iminente, permițând oamenilor să fugă. În camera de monitorizare, unde se lucrează non-stop, un telefon roșu face legătura directă cu Departamentul de Protecție Civilă al Italiei, care ar coordona orice evacuare.
„Erupția poate fi prevăzută, așa că oamenii își pot salva viețile”, a declarat Pappalardo pentru Financial Times. Ea a avertizat însă că, în cazul unei erupții, locuitorii ar suferi totuși pierderi devastatoare.
„Poți salva viețile oamenilor, dar nu și clădirile, casele și așa mai departe”, a mai spus ea. „Trebuie să trăim cu asta. Este necesar să acceptăm acest risc, că putem pierde tot ce avem”.
Agitația actuală a calderei Campi Flegrei a început în anii 1950, deși ritmul activității și al ridicării terenului a variat. În anii ’70 și ’80, zeci de mii de oameni au fost evacuați definitiv din casele lor din centrul istoric vechi de secole al orașului Pozzuoli, în timpul unei perioade îndelungate de mici seisme continue.
Însă evacuarea zonei a lăsat în urmă amărăciune și neîncredere.
„A fost o evacuare forțată, o evacuare violentă”, spune sociologa Anna Maria Zaccaria, de la Universitatea Federico II din Napoli.
De atunci, autoritățile din Pozzuoli au cheltuit aproape 200 de milioane de euro pentru transformarea centrului istoric abandonat într-un complex turistic, însă locul este încă straniu de pustiu, iar proiectul nu a fost finalizat.
Deocamdată, locuitorii din Campi Flegrei sunt mult mai îngrijorați de pagubele provocate de cutremure, care îi obligă să-și părăsească locuințele, nepregătite să facă față seismelor tot mai puternice din ultima vreme.
Cum tot mai multe case au devenit nelocuibile după cutremurul din iulie, unii oameni au început să plece, iar asta afectează afacerile locale, precum barul deschis de Impesi în urmă cu 13 ani pe faleza istorică din Pozzuoli.
„Nu e nimeni aici”, spune el. „Dacă vii noaptea și te plimbi prin oraș, e întuneric”.
Mulți locuitori din Pozzuoli simt că trăiesc nesiguri de ceea ce le rezervă viitorul. Unii dintre cei ale căror case sunt prea avariate pentru a mai putea locui în ele, și care s-ar putea confrunta cu o așteptare îndelungată pentru reparații costisitoare, se chinuie să găsească alte locuințe, din cauza prețurilor mari ale imobilelor din zona Napoli.
Chiar și cele 20 de biserici catolice istorice din Pozzuoli, unele datând din secolul al XVII-lea, au fost afectate. Toate au fost declarate nesigure după cutremurul din iulie, deși guvernul intenționează să aloce 10 milioane de euro pentru consolidarea lor antiseismică.
„Există o mare dorință ca lucrurile să revină pe făgaș, pentru că aici, în Pozzuoli, există atât o situație de urgență, cât și viața normală”, a declarat Roberto Della Rocca, un preot local, în timp ce pompierii scoteau comori artistice și obiecte de valoare dintr-o biserică barocă grav avariată. „Monitorizăm pagubele și încercăm să ne dăm seama cum să mergem mai departe, dar situația nu este ușoară”.
Anna Nasti, o profesoară de 39 de ani cu doi copii de vârstă școlară, a locuit toată viața în Pozzuoli, într-un complex de locuințe sociale construit după război, în apropierea falezei. Însă complexul, în care locuiau 96 de familii, a fost grav avariat în recentul cutremur și urmează să fie demolat.
La fel ca alți oameni rămași fără locuință după cutremur, Nasti a primit o sumă modestă, de 750 de euro pe lună, pentru a-și putea închiria un alt apartament. Ea se plânge însă că banii pur și simplu nu ajung pe piața imobiliară supraîncălzită din Napoli, astfel că ea și copiii ei stau la prieteni.
Recunoaște, de asemenea, că nu suportă gândul de a-și smulge cei doi copii din comunitatea de pe malul mării pe care familia ei o numește „acasă” de trei generații.
„Să pleci din Pozzuoli e ca și cum ai abandona un copil care nu te ascultă”, a spus Nasti. „Îmi este foarte greu să renunț”.