Când spaniolii au ajuns în Mexic în 1519, se estima că populaţia aztecă era la 25 de milioane. Un secol mai târziu, au rămas doar un milion, cauzate de boli aduse de peste ocean, potrivit Descopera.
În ciuda multor speculaţii, bolile care au dus la decimarea populaţiei au rămas neconfirmate. În general, se crede că o sumă de factori a contribuit la prăbuşirea aztecilor, relatează Science Alert.
Acum, un grup de cercetători de la Max Planck a prezentat prima dovadă ADN a speciei de bacterie a uneia dintre cele mai severe epidemii - izbucnirea unei epidemii de salmonella.
Cele mai mari izbucniri ale acestor epidemii erau numite cocoliztli, molimă în aztecă. În timpul unor astfel de cocoliztli, între 1545 şi 1550, se crede că până la 80% din populaţia nativă a dispărut.
Dar până acum nu a existat nicio dovadă solidă. Pentru a descoperi dovezile ADN, cercetătorii au analizat un mormânt din ţinutul Oaxacan, din sudul Mexicului, mai exact 29 de oameni îngropaţi acolo, iar 24 dintre aceştia erau asociaţi cu epidemia devastatoare dintre 1545 şi 1550.