În ritmul actual al emisiilor de dioxid de carbon, Planeta mai are doar doi ani la dispoziție pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C. Oamenii de ștință atrag atenția că depășirea acestei ținte ar avea consecințe devastatoare pentru mediu: se vor intensifica fenomenelor meteo extreme, va crește nivelul mării, și va fi nevoie să extragem CO₂ din atmosferă în viitor pentru a restabili climatul, scrie The Guardian. Fiecare fracțiune de grad de încălzire globală agravează suferința umană, așa că eforturile de reducere a emisiilor trebuie accelerate cât mai repede posibil, au mai avertizat oamenii de știință.
Bugetul de carbon rămas al planetei pentru a atinge ținta internațională de 1,5°C mai are doar doi ani la ritmul actual al emisiilor, au avertizat oamenii de știință, arătând cât de profundă este criza climatică în care ne aflăm.
Depășirea țintei ar intensifica fenomenele meteo extreme care deja devastează comunități din întreaga lume. De asemenea, ar necesita extragerea dioxidului de carbon din atmosferă în viitor pentru a restabili climatul stabil în care s-a dezvoltat întreaga civilizație în ultimii 10.000 de ani.
Depășirea țintei de 1,5°C e aproape inevitabilă
Bugetul de carbon reprezintă cantitatea de CO₂ care mai poate fi emisă de omenire fără a depăși cu probabilitate rezonabilă limita de temperatură. Cea mai recentă evaluare realizată de unii dintre cei mai importanți oameni de știință în domeniul climei a constatat că, pentru a avea o șansă de 66% de a menține încălzirea globală sub 1,5°C, emisiile din 2025 încolo trebuie limitate la 80 de miliarde de tone de CO₂ — cu 80% mai puțin decât în 2020.
Emisiile au atins un nou record în 2024: în acest ritm, bugetul de 80 de miliarde de tone ar fi epuizat în doi ani. Întârzierile inerente din sistemul climatic înseamnă că limita de 1,5°C, măsurată ca medie pe mai mulți ani, ar fi inevitabil depășită câțiva ani mai târziu, au explicat oamenii de știință.
Aceștia avertizează de ceva vreme că depășirea pragului de 1,5°C este tot mai inevitabilă, în condițiile în care emisiile din arderea combustibililor fosili continuă să crească. Analiza arată că emisiile globale ar trebui să scadă vertiginos aproape de zero în doar câțiva ani pentru a păstra o șansă reală de a atinge ținta. Acest lucru pare extrem de puțin probabil, mai ales că emisiile au crescut din nou în 2024.
Totuși, cercetătorii au subliniat că fiecare fracțiune de grad de încălzire globală agravează suferința umană, așa că eforturile de reducere a emisiilor trebuie accelerate cât mai repede posibil.
La un pas de catastrofă
În prezent, lumea se îndreaptă către o încălzire globală de 2,7°C — o creștere cu adevărat catastrofală.
Analiza arată, de exemplu, că limitarea creșterii la 1,7°C este mai realizabilă: bugetul de carbon pentru o șansă de 66% de a rămâne sub 1,7°C este de 390 de miliarde de tone, ceea ce înseamnă aproximativ nouă ani la ritmul actual al emisiilor.
„Bugetele de carbon rămase scad rapid, iar principalul motiv este eșecul lumii de a reduce emisiile globale de CO₂. Indiferent de acțiunile întreprinse acum, există șanse foarte mari să atingem și chiar să depășim 1,5°C și niveluri și mai mari de încălzire.”, a declarat profesorul Joeri Rogelj, de la Imperial College London, Marea Britanie.
Depășirea acestui prag ar duce la:
- Intensificarea fenomenelor meteo extreme (inundații, incendii, valuri de căldură)
- Nevoia de a extrage CO₂ din atmosferă în viitor pentru a restabili un climat stabil
- Creșterea nivelului mării și a migrației climatice
„Cel mai bun moment pentru a începe acțiuni climatice serioase a fost în 1992, când a fost adoptată convenția ONU privind clima. Dar acum, în fiecare an este cel mai bun an pentru a începe să luăm în serios reducerea emisiilor. Asta pentru că fiecare fracțiune de grad de încălzire pe care o putem evita înseamnă mai puțină suferință, în special pentru populațiile sărace și vulnerabile, și mai puține obstacole în calea unei vieți decente”, a spus el.
Rogelj a afirmat că este esențial ca țările să se angajeze la reduceri semnificative ale emisiilor la summitul climatic ONU Cop30 din noiembrie.
Anul 2024 a fost cel mai fierbinte înregistrat vreodată
Anul 2024 a fost cel mai fierbinte înregistrat vreodată, alimentat de arderea tot mai intensă a cărbunelui și gazului, stabilind pentru prima dată o medie anuală de 1,5°C. Nu există încă niciun semn clar al tranziției de la combustibilii fosili promisă de națiunile lumii la Cop28 în Dubai, în decembrie 2023.
Producția de energie solară și eoliană crește rapid și a eliminat scenariile anterioare de încălzire globală de 4–5°C. Însă cererea de energie crește și mai repede, ceea ce duce la arderea în continuare a combustibililor fosili și alimentează dezastrele climatice extreme.
Analiza, realizată de o echipă internațională de 60 de oameni de știință de top în domeniul climei, este o actualizare a indicatorilor critici ai schimbărilor climatice și a fost publicată în revista Earth System Science Data. Scopul ei este să ofere o evaluare autoritară, bazată pe metodele Panelului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC), dar publicată anual, spre deosebire de rapoartele IPCC, care apar sporadic — cel mai recent fiind în 2021.
Date cheie din raport
- Bugetul de carbon rămas pentru a rămâne sub 1,5°C cu o șansă de 66% este de 80 miliarde tone CO₂.
- La nivelul actual al emisiilor, acest buget va fi consumat până în 2027.
- În 2024, emisiile au atins un record istoric, în ciuda angajamentelor internaționale.
- Suntem pe traiectoria unei încălziri de 2,7°C, ceea ce ar fi catastrofal.
Concluzii alarmante
- Dezechilibrul energetic al planetei a crescut cu 25% în ultimul deceniu.
- Nivelul mării crește acum cu 4 mm pe an — dublu față de perioada anterioară.
- Oceanele au atins temperaturi record în 2024, cu impact devastator asupra ecosistemelor marine.
Studiul a constatat că dezechilibrul energetic al Pământului — căldura suplimentară reținută de efectul de seră — a crescut cu 25% comparativ cu deceniul anterior.
„Este o cifră foarte mare și extrem de îngrijorătoare. Tind să fiu o persoană optimistă. Dar lucrurile nu doar că merg în direcția greșită, vedem unele schimbări fără precedent și o accelerare a încălzirii Pământului și a creșterii nivelului mării”, a spus profesorul Piers Forster, de la Universitatea din Leeds, Marea Britanie, autorul principal al studiului.
Creșterea nivelului mării s-a dublat în ultimii 10 ani față de perioada 1971–2018, potrivit analizei, ajungând la 4 mm pe an. Inundațiile de coastă vor deveni imposibil de gestionat la o încălzire globală de 1,5°C și vor duce la „migrații catastrofale în interiorul continentelor”, potrivit unui studiu publicat în mai.
Nivelul mării crește deoarece aproximativ 90% din încălzirea globală este absorbită de oceane, ceea ce determină dilatarea apei, iar criza climatică topește ghețarii și calotele glaciare.