Publicaţia britanică "The Telegraph" a desemnat-o pe Maia Sandu, preşedinta Republicii Moldova, "Omului anului". Ea se află în fruntea unui clasament dominat de figuri conservatoare. Pe locul 2 se poziţionează premierul italian Giorgia Meloni, urmată de preşedintele Argentinei, Javier Milei, iar pe 4 se clasează preşedintele sirian, Ahmad al-Sharaa. "Maia Sandu a oferit Europei un rar motiv de bucurie într-un an altfel sumbru. Din acest motiv, juriul nostru de experți a clasat-o pe primul loc în seria Telegraph World Leaders 2025", au transmis jurnaliştii britanici.
"The Telegraph" a notat că, în 2025, Maia Sandu a sfidat Kremlinul și a adus Moldova în prima linie a democrației europene. În continuare, jurnaliştii au descris-o pe lidera de la Chişinău:
"Femeia care urcă treptele aeronavei are o siluetă subțire. O gardă de onoare, strălucitoare în uniformă militară completă, salută elegant, dar ea pare să abia observe.
Covorul roșu sugerează o figură statură; ținuta ei casual sugerează contrariul. Purtând o geacă albă cu glugă peste pantaloni și cizme negre, are un rucsac atârnat pe un umăr. Singura concesie la formalitate este geanta pe care o ține în mâna stângă.
Pare obosită și copleșită de griji – deloc surprinzător, având în vedere că se află la jumătatea unui turneu european dificil în trei națiuni și se apropie de sfârșitul unui an în care Rusia a hărțuit-o la fel de neobosit pe cât a agresat mica ei țară.
Alți lideri s-ar putea retrage în intimitatea unui avion guvernamental. Însă Maia Sandu, președinta Moldovei, zboară în avion comercial, plecând de la Atena într-un loc la clasa economică".
Într-un interviu oferit celor de la "The Telegraph", Maia Sandu a declarat că încearcă să reducă aceste costuri:
„Sunt liderul unei țări mici”, declară ea pentru The Telegraph în biblioteca palatului prezidențial din Chișinău. „Facem tot posibilul să încercăm să îmbunătățim eficiența cheltuielilor publice și să cheltuim cât mai puțin posibil. Așa se întâmplă lucrurile. Este normal.”
Nu este deloc așa. Chiar și liderii care odată își făceau un obicei din a se amesteca cu masele tind în cele din urmă să abandoneze acest obicei din motive de securitate. Dar în cei 5 ani de când Maia Sandu este în funcție, se pare că ideea nu i-a trecut niciodată prin minte, mai remarcă jurnaliştii britanici, care au continuat:
"Această modestie nevinovată explică într-o oarecare măsură cum a reușit să păstreze încrederea publicului de-a lungul anilor. De asemenea, ajută la explicarea modului în care a obținut, probabil, cea mai importantă victorie electorală din Europa din 2025 - și i-a provocat lui Vladimir Putin cel mai mare eșec al anului.
Moscova a făcut tot ce a putut pentru a o contracara, aplicând ceea ce diplomații occidentali experimentați descriu ca fiind cel mai susținut și evident atac asupra unui proces democratic la care au fost martori vreodată.
Moldova poate părea o țară mică și îndepărtată despre care știm puține. Putin nu vede lucrurile așa.
Pentru el, fosta republică sovietică nu este doar o parte a lumii vorbitoare de limbă rusă pe care încearcă să o domine, ci o piesă de șah geopolitică critică. Învecinată cu România la vest și Ucraina la est, o Moldovă flexibilă ar deschide o nouă axă de presiune asupra Kievului și ar testa un flanc vulnerabil al NATO.
Totuși, în 2025, Maia Sandu - aproape de una singură și cu siguranță împotriva așteptărilor - a înfruntat această amenințare și a oferit Europei un moment rar de încurajare într-un an altfel sumbru. Din acest motiv, ea este ultima intrare în seria Telegraph World Leaders 2025.
De trei ori în ultimele 14 luni, Kremlinul a complotat să o învingă pe Maia Sandu la urne. De fiecare dată, ea a învins, asigurându-și realegerea pentru un al doilea și ultim mandat prezidențial, câștigând un referendum restrâns care susținea dorința Moldovei de a deveni membru al UE și apoi, în septembrie, ajutându-și partidul să se mențină la majoritatea parlamentară.
Dacă ar fi avut rezultate slabe în alegerile din acest an, rolul ei la Chişinău ar fi fost redus, iar un guvern pro-rus ostil ar fi deposedat-o de o putere semnificativă și ar fi amenințat viitorul democratic al Moldovei.
Consecințele pentru Ucraina ar fi fost grave, izolând-o și mai mult printre fostele state sovietice. Serviciile de informații occidentale sugerează că Kremlinul spera că un guvern prietenos de la Chișinău îi va permite să desfășoare 10.000 de soldați pentru a consolida garnizoana rusă din Transnistria separatistă, o regiune susținută de Moscova, care s-a desprins de Moldova și are o frontieră lungă cu Ucraina. O astfel de mișcare ar fi pus în pericol Odesa, cel mai mare port și linie de salvare maritimă a Ucrainei.
„Dacă reprezentanții Rusiei ar fi câștigat, ar fi însemnat că Rusia ar fi condus țara”, a afirmat Maia Sandu.
Dar campania de diversiune rusească, insistă ea, nu a fost doar despre a scoate Moldova de pe calea pro-europeană sau chiar despre deschiderea unei uși din spate către Ucraina. Scopul final al lui Putin, crede ea, a fost să transforme Moldova într-un laborator de război hibrid, exersând tactici care ar fi apoi utilizate pentru a interfera și manipula alegerile în întreaga Europă, de la Ungaria până la Marea Britanie" - au mai scris jurnaliştii britanici într-un amplu material dedicat liderei de la Chişinău.
Moldova, ţina atacurilor hibride ale Rusiei
„Moldova este una dintre puținele țări care a experimentat întreaga gamă de metode de atac hibrid ale Rusiei”, spune ea. „Dar ținta nu este Moldova. Moldova este doar terenul de testare. Ținta este Europa, iar Europa ar trebui să învețe de la noi, de la țările care se află în prima linie a luptei pentru democrație. Democrația de pe continent este în pericol.”
Este un avertisment dur, transmis într-un moment cu atât mai critic cu cât Putin este recompensat cu un acord de pace care riscă să-i facă jocul. Atentă să nu critice eforturile lui Donald Trump de a pune capăt conflictului, ea avertizează totuși că eșecul de a impune o presiune serioasă asupra Kremlinului riscă să producă nu pace, ci o pauză - o oportunitate pentru Rusia de a se regrupa și de a ataca din nou, poate în câteva luni.
„Vrem o pace justă și vrem o pace care să fie durabilă”, spune ea pentru sursa amintită. „Nu vrem o pace care să încurajeze Rusia să revină în șase luni. Nu cred că Putin este interesat de un acord de pace și nu cred că îl va accepta.”
Având în vedere că Rusia este în ascensiune, ea susține că este cu atât mai important ca statele europene să învețe de la Moldova cum să-și protejeze procesele electorale împotriva interferențelor susținute de Kremlin.
Așteptați-vă la orice, sfătuiește ea: dezinformare și manipulare prin inteligență artificială, atacuri cibernetice, încercări de a provoca violență, proteste organizate - toate finanțate cu bani întunecați greu de urmărit, canalizați prin portofele de criptomonede.
Sandu, atacată de hackeri
The Telegraph mai observă şi un episod scandalos ce a vizat-o pe Maia Sandu. Hackerii au clonat site-ul ediției americane a revistei OK! și au publicat un articol fabricat – completat cu semnătura unui reporter real – susținând că aceasta cheltuise 300.000 de lire sterline pe material genetic de la celebrități precum Elton John și Ricky Martin.
Maia Sandu încearcă să accepte astfel de lucruri cu calm. „Nu pot spune că m-am obișnuit”, a spus ea. „Dar nu mă surprinde.”
După ce a eşuat să răstoarne puterea de la Chişinău, la alegerile parlamentare, Putin a recurs de atunci la amenințări voalate, declarând jurnaliștilor indieni luna aceasta că intenționează să „elibereze” nu doar Donbasul ucrainean, ci și Novorossia – o fâșie de teritoriu din sudul Ucrainei și Moldovei controlată cândva de imperiul rus – „prin mijloace militare sau de altă natură”. O creștere a incursiunilor cu drone asupra teritoriului moldovenesc a zdruncinat și mai mult nervii.
Cu o armată de doar 6.500 de soldați și o forță aeriană lipsită de avioane de vânătoare moderne, Moldova este extrem de vulnerabilă. Puțini de aici cred că țara ar putea opune o rezistență semnificativă unui atac rusesc, în ciuda investițiilor în apărarea antiaeriană.
Maia Sandu, o lideră eficientă
The Telegraph mai remarcă şi că unul dintre motivele pentru care Maia Sandu, în vârstă de 53 de ani, s-a dovedit a fi o lideră eficientă este acela că nu și-a dorit niciodată să fie una. Cu siguranță nu și-a planificat o carieră în politică, optând în schimb să studieze managementul la Academia de Studii Economice din Moldova, în anii '90, care au fost şi ei sumbri.
Uniunea Sovietică se prăbușea. Moscova încuraja deja mișcările separatiste din regiunile vorbitoare de limbă rusă Transnistria și Găgăuzia să ia armele împotriva statului aflat la început de drum. Sălile de curs erau goale și neîncălzite.
„Era foarte calculată și atentă în felul în care gândea”, își amintește Ala Cotelnic, fost profesor al Maiei Sandu. „Nu căuta niciodată atenție, dar dacă o întrebai ceva, știa întotdeauna răspunsul. Spre deosebire de alții, ea știa cu adevărat despre ce vorbește pentru că muncea din greu. Era o femeie micuță, cu o înțelegere uriașă a tuturor lucrurilor.”
Maia Sandu este conştientă de amploarea misiunii sale, dar insistă că progresul este real. Clasamentul Republicii Moldova în indicele de percepție a corupției realizat de Transparency International a crescut de la locul 123 în 2019 la locul 76 anul trecut, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, au mai notat jurnaliştii britanici.