Trei zboruri misterioase din China către Iran ridică suspiciuni privind sprijinul militar pe care Beijingul l-ar putea trimite Teheranului, în contextul conflictului cu Israelul, scrie The Telegraph.
Vineri, la o zi după ce Israelul a atacat Iranul, un avion cargo a decolat din China. A doua zi, un al doilea avion a plecat dintr-un oraș de coastă. Iar luni, un al treilea zbor a fost înregistrat, de data aceasta cu plecare din Shanghai.
Trei zboruri în trei zile.
Datele de zbor arată că, în fiecare caz, aeronava a zburat spre vest de-a lungul nordului Chinei, a traversat Kazahstanul, apoi a coborât spre sud, în Uzbekistan și Turkmenistan – și a dispărut de pe radar în apropierea Iranului.
Pentru a adânci misterul, planurile de zbor indicau destinația finală ca fiind Luxemburg, însă avioanele nu au părut să se apropie vreodată de spațiul aerian european.
Există îngrijorări cu privire la ceea ce ar fi putut fi trimis din China în direcția Iranului, în timp ce războiul dintre Teheran și Israel continuă.
Experți în aviație au remarcat că tipul de avion utilizat – Boeing 747 cargo – este frecvent folosit pentru transportul de echipamente și armament militar și este adesea închiriat pentru contracte guvernamentale.
„Aceste transporturi nu pot decât să atragă atenția, mai ales în contextul în care se anticipează că China ar putea face ceva pentru a ajuta Iranul”, a declarat Andrea Ghiselli, lector la Universitatea din Exeter, specializat în relațiile Chinei cu Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
China și Iranul sunt parteneri strategici, aliați în principal prin opoziția față de ordinea mondială condusă de Statele Unite și prin susținerea unei noi etape în diplomația globală.
Iranul este, de asemenea, unul dintre principalii furnizori de energie ai Chinei, livrând până la două milioane de barili de petrol pe zi – ceea ce face ca sprijinul Beijingului pentru Republica Islamică să nu fie deloc surprinzător.
„Prăbușirea actualului regim ar fi o lovitură serioasă și ar genera instabilitate în Orientul Mijlociu, afectând în cele din urmă interesele economice și energetice ale Chinei”, a afirmat Ghiselli. „În plus, în Iran există probabil multe așteptări ca China să ofere un anumit tip de ajutor.”
China are un istoric de furnizare de echipamente către Iran, în ciuda criticilor internaționale – trimițând, de exemplu, mii de tone de materiale pentru rachete balistice, care ar putea fi folosite în dezvoltarea armelor nucleare.
Totuși, în acest moment-cheie, experții cred că Beijingul acționează cu prudență.
O implicare directă în conflictul dintre Iran și Israel ar putea compromite orice șansă a Chinei de a stabiliza relațiile cu Statele Unite, principalul aliat al Israelului. Beijingul încă resimte efectele unui război comercial tensionat cu Washingtonul.
„Prezența armamentului chinez ar face imposibilă o apropiere, mai ales în condițiile în care deja există voci care cer ca SUA să intre în război și să lovească Iranul pentru a conține influența Chinei”, a mai spus Ghiselli.
Deși „probabilitatea ca Beijingul să trimită în mod deschis ajutor militar către Teheran rămâne redusă”, posibilitatea „nu trebuie exclusă și trebuie atent monitorizată”, avertizează Tuvia Gering, expert în relațiile dintre China și Orientul Mijlociu, de la Institutul Israelian pentru Studii de Securitate Națională.
Fără verificări independente, nu se poate ști cu exactitate ce au transportat avioanele cargo, potrivit The Telegraph. În cazul unor zboruri ulterioare, unele aeronave par să fi decolat dintr-o zonă apropiată de granița dintre Turkmenistan și Iran, pentru ca mai apoi să figureze cu destinația Luxemburg, potrivit datelor de zbor disponibile public.
Cargolux, compania cu sediul în Luxemburg care a operat aeronavele, a declarat că zborurile sale nu au folosit spațiul aerian iranian, însă nu a răspuns întrebărilor legate de conținutul transporturilor.
Documentele care însoțesc transporturile de marfă nu sunt considerate documente publice, iar deși încărcăturile periculoase sau speciale trebuie declarate către operator și agenții de manipulare, informațiile furnizate pot fi inexacte sau înșelătoare.
China a încercat în trecut să trimită arme deghizate în produse comerciale, etichetând, de exemplu, componente de drone drept piese pentru turbine eoliene, potrivit unor transporturi interceptate de autoritățile europene.
O investigație realizată anul trecut de publicația The Telegraph a arătat că China a încercat să trimită drone în valoare de un miliard de dolari (738 de milioane de lire sterline) către Libia, ascunzând livrările în spatele unor firme-paravan din Regatul Unit, Tunisia și Egipt, în schimbul petrolului brut.