Trimisul special Antena 3 CNN la Paris, din mijlocul manifestanților: „Foarte mulți tineri s-au adunat deja în Place de la Republique”

O mișcare de protest populară, care a început pe rețelele sociale, a prins avânt cu sloganul „Blocăm totul”, în Franța. Manifestanții, în cea mai mare parte tineri, au început deja să se adune, miercuri dup-amiază, în Place de la Republique din Paris. Corespondentul special Antena 3 CNN Mihaela Copoșciuc a relatat de la fața locului.

„Sunt foarte mulți tineri care s-au adunat aici. Aproape 700 de manifestații și proteste au loc în toată Franța, dintre care 100 în Île-de-France și regiunea Parisului. Discutăm de o manifestare pașnică, până acum, în centrul Parisului. Nu au avut loc proteste violente în Place de la Republique. Aici se află apicentrul tuturor manifestațiilor din Franța.

Franța a ajuns în acest punct din pricina politicilor fiscale pe care fostul premier al Franței a încercat să le pună în aplicare: măsuri bugetare drastice, reduceri drastice în bugetul de stat, de 44 de miliarde de euro, iar asta presupunea ca oamenii să fi atinși prin înghețarea pensiilor, reducerea multor ajutoare sociale sau anularea a două zile de sărbătoare legale. Iată că asta nu a fost pe placul cetățenilor de rând care astăzi și în zilele următoare vor ieși în stradă.”, a transmis corespondentul Antena 3 CNN la Paris.

În alte cartiere din Franța, protestatarii s-au ciocnit deja cu forțele de ordine, după ce participanții la mobilizarea „Blocăm totul” au încearcat să blocheze bulevardul dintre arondismentele 11 și 12. (galerie FOTO mai jos)

Ce este mișcarea „Blocăm totul”

Franța se pregătește pentru greve și proteste care vor avea loc miercuri în cadrul unei mișcări sub sloganul „Blocăm totul” („Bloquons tout”), pe fondul nemulțumirii generalizate față de președintele Emmanuel Macron și față de guvernul său care a demisionat, după ce premierul Francois Bayrou a pierdut luni în parlament votul de încredere pe care-l ceruse pentru un nepopular plan de austeritate, relatează agențiile AFP, Reuters și EFE, citate de Agerpres.

Mișcarea „Blocăm totul”, lansată pe rețelele de socializare, este așteptată să se manifeste prin sute de acțiuni, începând din marile metropole și până în orașele mici, cu o varietate de participanți, respectiv lucrători din transporturi, din companiile industriale și logistice, elevi și studenți, etc.

Această mișcare a apărut în mediul online în luna mai, susținută atunci de grupuri de extremă dreapta, dar între timp ea a fost preluată de sindicate și de simpatizanții stângii, în special de stânga radicală. Inegalitățile sociale și planul de austeritate propus de guvernul acum demis au amplificat nemulțumirea populară față de clasa politică și în special față de președintele Macron, un politician liberal care se descrie drept 'centrist'.

Ce nemulțumiri au francezii

„Sunt furios pe sistemul politic francez, care favorizează marile corporații, care favorizează miliardarii extrem de bogați și care diminuează drepturile francezilor obișnuiți, aceia care mențin țara în funcțiune”, rezumă motivația protestului Mathieu Jaguelin, un ghid turistic în vârstă de 43 de ani.

În lipsa unui leadership centralizat și în condițiile unei organizări ad-hoc pe social media este dificil de anticipat cum se va desfășura protestul de miercuri, care amintește într-un fel de protestele 'vestelor galbene' ce au zguduit Franța în 2018-2019. Pe lângă manifestațiile și grevele anunțate, printre care cele din aeroporturi, participanții au în vedere să blocheze șosele, inclusiv la Paris, unde protestatarii mobilizați și-au dat întâlnire încă de dimineață pentru a ridica baraje rutiere.

Au fost mobilizați peste 80.000 de polițiști și jandarmi

Forțele de ordine franceze au transmis că vor interveni sistematic pentru a preveni blocajele și a-i aresta pe cei implicați în astfel de acțiuni. Deși organizatorii mișcării de protest îndeamnă la paralizarea țării, poliția nu anticipează o participare masivă la mișcarea „Blocăm totul”, ci mai degrabă acțiuni spectaculoase și violente, și au fost mobilizați peste 80.000 de polițiști și jandarmi.

În acest timp, președintele Emmanuel Macron, a cărui cotă de popularitate este la cel mai scăzut nivel de când a preluat puterea în 2017, intenționează să numească rapid un nou prim-ministru, după ce a primit marți demisia lui Francois Bayrou, care luni a pierdut în parlament un vot de încredere pentru un plan de austeritate de 44 de miliarde de euro, vot ce a aruncat Franța din nou într-o criză politică și bugetară.

Macron se confruntă din nou cu aceeași provocare, și anume găsirea unui prim-ministru capabil să supraviețuiască într-un peisaj parlamentar fără majoritate, împărțit în trei blocuri, respectiv stânga, centru-dreapta și extrema dreaptă.

Cu un deficit bugetar prognozat pentru anul în curs la 5,4% din PIB, Franța are nevoie de măsuri de austeritate și guvernul în prezent demis estima că, prin planul de ajustare bugetară de 44 de miliarde de euro, acest deficit urma să coboare anul viitor la 4,6% din PIB, pe o traiectorie care să permită în anul 2029 un deficit de 2,8% din PIB, sub pragul de 3% stabilit prin Pactul de Stabilitate și Creștere al UE.