Donald Trump spune că administrația sa va analiza dacă Iranul depozitează drone și rachete în Cuba și a amenințat că armata americană va acționa dacă zvonurile se confirmă, relatează Euronews. Întrebat de jurnaliști despre un presupus raport al serviciilor de informații care indică această posibilitate, președintele a răspuns tranșant: „Dacă le au, și este foarte posibil să le aibă, ne vom ocupa de asta”.
Trump a mers mai departe, sugerând că pe insulă ar putea fi depozitate și rachete iraniene, chestiune pe care, potrivit acestuia, administrația sa „o investighează chiar acum”.
Trump nu a prezentat fotografii, documente ale serviciilor de informații sau detalii despre numărul, modelul ori locul în care s-ar afla presupusele echipamente. Întrebarea care a provocat aceste declarații a venit din partea unui jurnalist al unei publicații conservatoare, care a făcut trimitere la un raport ce nu fusese făcut public anterior.
Președintele a menționat și că secretarul de stat Marco Rubio se afla într-o încăpere alăturată în timp ce răspundea întrebărilor, sugerând că subiectul se afla deja pe agenda Departamentului de Stat.
Deocamdată, singurul lucru confirmat este că SUA au început să verifice informațiile, nu că armamentul există sau că reprezintă o amenințare iminentă. Cuba nu a comentat încă afirmațiile președintelui american.
În februarie 1962, guvernul american de atunci a impus Cubei un embargo financiar și comercial, care este în vigoare și astăzi, ca reacție la apropierea Uniunii Sovietice de regimul lui Fidel Castro.
În octombrie 1962, Statele Unite au identificat în Cuba instalații destinate rachetelor nucleare sovietice.
Timp de două săptămâni, lumea a trăit sub amenințarea unui război nuclear între cele două superputeri, până când negocierile au pus capăt Crizei Rachetelor din Cuba.
Noi sancțiuni împotriva unei insule deja sugrumate economic
Declarațiile lui Trump vin într-un moment în care presiunile asupra regimului de la Havana sunt tot mai mari. Departamentul de Stat a anunțat includerea pe lista sancțiunilor a zece entități asociate regimului cubanez, în cadrul unei inițiative despre care a afirmat că urmărește limitarea „activităților nocive ale regimului cubanez”. Printre acestea se numără Enetec S.A. și Coreydan S.A., care comercializează combustibili, precum și grupurile de firme Gecomex și Gemar.
În iunie, sancțiunile îl vizaseră deja pe președintele cubanez, Miguel Diaz-Canel, mai mulți membri ai familiei sale și pe colonelul Alejandro Castro Espin, fiul fostului dictatorului retras, Raul Castro. Acesta din urmă este vizat și de un act de acuzare al Departamentului Justiției în legătură cu doborârea, în 1996, a două avioane de mici dimensiuni pilotate de exilați cubanezi, atac în care au murit patru persoane.
Pe lângă embargoul care durează de peste șase decenii, administrația americană a instituit, de la începutul anului, și o blocadă energetică. Autoritățile cubaneze susțin că aceasta a contribuit la penele de curent care au afectat întreaga țară în acest an, cea mai recentă având loc vinerea trecută.
O analiză Axios, citată de mai multe publicații, susține că regimul cubanez a introdus în dotare, din 2023, peste 300 de drone militare de origine rusă și iraniană și că forțele armate revoluționare analizează posibilitatea folosirii acestor sisteme împotriva unor obiective americane, precum baza navală de la Guantánamo sau instalații din Key West.
În analiză se avertizează că prezentarea dronelor înarmate drept mijloace defensive reprezintă mai degrabă o deformare a limbajului decât o interpretare conformă doctrinei militare obișnuite. Se subliniază, de asemenea, că desfășurarea acestor sisteme este rezultatul mai multor ani de planificare, nu un răspuns improvizat la tensiunile recente cu SUA.