Unii aliați NATO se opun încercării Statelor Unite de a crea un grup restrâns de state membre, constituit aparent în funcție de nivelul cheltuielilor pentru apărare, susținând că inițiativa riscă să afecteze unitatea alianței tocmai într-un moment în care Rusia își intensifică acțiunile hibride în Europa, relatează Politico. Inițiativa administrației Trump de a reuni un grup restrâns de aliați favorizați ar putea submina unitatea NATO, avertizează unele dintre țările excluse.
Nemulțumirile au apărut după ce Politico a relatat că oficiali ai administrației Trump s-au întâlnit de două ori din primăvară cu un grup select de aliați favorizați, care a primit numele de „Grupul Bergen”, după prima reuniune desfășurată la începutul acestui an în orașul norvegian cu același nume.
Până acum, grupul a inclus Norvegia, Suedia, Finlanda, Polonia, Germania și Țările de Jos. După întâlnirea de la Bergen, Statele Unite au organizat, în iulie, o reuniune similară la summitul liderilor NATO de la Ankara, la care au participat și Danemarca și Turcia. Membrii grupului ar urma să se întâlnească din nou luna viitoare, în Polonia.
Situația provoacă nemulțumiri în rândul unor membri NATO rămași în afara grupului, printre care Regatul Unit și Franța, ambele puteri nucleare, precum și cele trei state baltice, care se numără printre membrii NATO cu cele mai mari cheltuieli pentru apărare.
Inițiativa riscă să divizeze aliații și să slăbească unitatea NATO, potrivit a trei diplomați ai alianței și a doi oficiali europeni din domeniul apărării, care au primit anonimatul pentru a putea vorbi liber despre un subiect delicat.
„Credem că este esențial ca NATO și aliații să vorbească cu o voce coerentă, mai ales în acest moment”, a spus unul dintre diplomații NATO. „Orice inițiativă care îi împarte pe aliați în categorii, «răi» și «buni», nu este cu adevărat utilă și nu consolidează unitatea”.
„Discuțiile despre viitorul NATO și despre viitorul securității europene ar trebui să rămână în cadrul NATO”, a adăugat unul dintre oficialii europeni din domeniul apărării. „Dacă va izbucni un război, vom avea nevoie de toate țările”.
Tiparul Trump în relațiile internaționale
Inițiativa se înscrie într-un tipar mai larg de presiuni exercitate de Statele Unite sub președintele Donald Trump pentru a-i determina pe aliați să se alinieze obiectivelor americane de politică externă și să cheltuiască mai mult pentru apărare. Guvernul american a legat indirect nivelul cheltuielilor de prezența trupelor americane în Europa și a întocmit ceva asemănător unei „liste cu aliați buni și răi” după ce unele țări au refuzat să susțină războiul cu Iranul.
Un al treilea oficial european de rang înalt din domeniul apărării a spus că, la ultima reuniune, grupul s-a concentrat „foarte mult pe achiziționarea de echipamente americane și pe dorința de a promova” industria de apărare a Statelor Unite, dar nu a acordat prea multă importanță excluderii propriei țări.
„Și noi organizăm uneori reuniuni în interiorul NATO (...) nu este mare lucru”, a spus el.
Oana Lungescu, fostă purtătoare de cuvânt a NATO timp de mulți ani, a sugerat că grupul ar putea fi util atât timp cât rămâne concentrat pe „capabilități, producție și livrări la scară largă” și invită reprezentanți ai NATO, așa cum s-a întâmplat la prima reuniune, unde au participat oficiali precum comandantul suprem al Alianței, generalul american Alexus Grynkewich.
Unii văd și posibile avantaje. Grupul ar putea avea un rol „pozitiv” dacă discuțiile se concentrează pe modalitățile de a cheltui mai eficient pentru apărare și de a valorifica punctele forte ale fiecărei țări, a spus al doilea diplomat NATO, dar numai dacă grupul rămâne deschis și altor membri.
„Totuși, dacă aș fi dintr-o țară baltică, recunosc că situația mi-ar lăsa un gust amar”, a adăugat diplomatul. „Și nu este deloc liniștitor pentru țările aflate în prima linie”.