Occidentul a încercat să lovească Rusia în plin, prin sancțiuni prin care să-i taie profiturile din petrol, însă Moscova a găsit o altă soluție de a face bani, prin construirea unei „flote din umbră” de nave vechi și greu de urmărit, care ocolesc restricțiile, alimentează războiul din Ucraina și deschid drumul unei economii maritime paralele, cu riscuri majore de mediu și securitate, scrie The New York Times.
Încă de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Occidentul a impus Moscovei sancțiuni economice menite să-i blocheze profiturile obținute din vânzările de petrol. Însă, odată cu anunțarea celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni europene, Rusia a găsit rapid o modalitate de a ocoli restricțiile și de a obține în continuare câștiguri. Se estimează că 17% din totalul navelor active din această clasă sunt folosite pentru transportul petrolului rusesc.
Prin construirea unei flote uriașe de nave vechi, cu proprietari greu de identificat, care transportă în secret combustibil către piețe îndepărtate, Moscova a reușit să evite sancțiunile și să facă profit. Acum, tot mai mulți experți avertizează că extinderea masivă a acestei „flote din umbră” are efecte grave și, posibil, de durată. Navele șubrede reprezintă un risc serios pentru mediu, iar fenomenul a generat o adevărată economie paralelă de transport maritim, care ar putea supraviețui chiar și după încheierea războiului. Astfel, state precum Rusia și Iran ar putea continua să transporte marfă, iar clienți precum China și India să beneficieze de aceste servicii.
„Mulți preferă partea ușoară, să impună sancțiuni, dar, de fapt, am creat o problemă mai mare”, a declarat Ian Ralby, expert în securitate maritimă și fondator al firmei de cercetare I.R. Consilium. „Sancțiunile nu îi scot din afaceri. Îi scot din afacerile legitime.”
Potrivit S&P Global Market Intelligence, flota din umbră reprezintă astăzi aproximativ 17% din totalul tancurilor petroliere aflate în circulație. La începutul acestui an, erau identificate 940 de nave de acest tip, cu 45% mai multe decât cu un an în urmă. Dacă înainte de invazia la scară largă a Ucrainei, în februarie 2022, existau deja câteva vase cu statut incert și practici obscure, numărul lor a crescut semnificativ după declanșarea conflictului.
Către sfârșitul acelui an, Europa a interzis importurile maritime de petrol rusesc, forțând Rusia să caute clienți mai îndepărtați, precum India și China. Cum transporturile către aceste porturi durează mai mult, Moscova a avut nevoie de mai multe nave.
Totodată, Kremlinul dorea să evite plafonul de preț impus de Grupul celor 7, Uniunea Europeană și Australia, care interzicea companiilor să ofere asigurări sau alte servicii dacă petrolul rusesc era vândut peste 60 de dolari barilul, plafon ulterior redus și mai mult de către UE și Marea Britanie.
Astfel, navele afiliate Rusiei au început să folosească asigurări dubioase sau să renunțe complet la ele. Multe arborează acum steaguri ale unor țări terțe și transmit date false de localizare pentru a ascunde locul real de încărcare a petrolului. În acest fel, cumpărătorii beneficiază de un grad de „negare plauzibilă” cu privire la originea mărfii.
Risc de producere a unor dezastre maritime
Cum aceste nave au devenit vitale pentru economia petrolieră a Rusiei, ele aduc cu sine și riscul producerii unor dezastre maritime. Media de vârstă a flotei este de aproximativ 20 de ani, comparativ cu 13 ani pentru restul navelor petroliere, potrivit datelor S&P. „Lipsa asigurării, combinată cu vârsta înaintată a navelor, crește considerabil riscul unei catastrofe de mediu”, a avertizat Natalia Gozak, directoarea biroului Greenpeace Ucraina.
Dar pericolul ecologic nu este singurul. Navele clandestine au fost suspectate și de acte de sabotaj subacvatic — lovirea de conducte sau cabluri — făcute să pară accidente.
Flota din umbră are și un alt efect evident: a „limitat eficiența plafonului de preț”, a concluzionat, într-un raport recent, Oficiul pentru Responsabilitate Guvernamentală al Statelor Unite, permițând Moscovei să continue să obțină venituri importante și să finanțeze războiul.
„Aplicarea sancțiunilor este adevărata provocare”
Asta nu înseamnă că sancțiunile au fost o greșeală, susțin totuși partizanii lor. Ben Harris, fost oficial al Trezoreriei americane și unul dintre arhitecții plafonului de preț, subliniază că restricțiile, chiar imperfecte, au avut un cost pentru Rusia. Transportul petrolului până în India sau China este scump, la fel și construirea flotei din umbră. „Aplicarea sancțiunilor este adevărata provocare”, a spus el.
Pentru moment, statele occidentale introduc sancțiuni suplimentare pentru a combate flota clandestină. Uniunea Europeană a inclus peste 500 de nave pe listele sale negre, descurajând porturile să mai colaboreze cu ele. Statele Unite, Marea Britanie, Canada și Australia iau, la rândul lor, măsuri împotriva acestor vase. Scopul este ca ele să devină „paria” pe mări.
Totuși, Rusia continuă să adauge noi nave. „Aveți acea expresie urâtă în America: Whac-A-Mole”, a remarcat David O’Sullivan, trimisul UE pentru sancțiuni. „Evitarea sancțiunilor seamănă puțin cu asta.”
Rusia trebuie, însă, să plătească pentru fiecare navă nouă. „Tot ce am făcut până acum îi costă mult mai scump”, a adăugat O’Sullivan.
Dar soluția este departe de a fi perfectă. Navele flotei din umbră au găsit metode de a ocoli sancțiunile, transferând marfa direct pe mare sau schimbând frecvent pavilionul pentru a-și ascunde identitatea.
Între timp, avertizează Ian Ralby, Occidentul riscă să împingă Rusia către dezvoltarea unei vaste economii ilegale. Totuși, oficialii guvernamentali susțin că alternativa, să nu se facă nimic, pur și simplu nu există.