Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, le cere liderilor Uniunii Europene să fie „creativi” și să găsească soluții pentru a accelera procesul de aderare al țării sale la blocul comunitar.
Într-un interviu acordat Euronews, Sandu a declarat că Uniunea Europeană trebuie să găsească „modalități creative” de a depăși impasul politic și de a grăbi pașii pentru ca Republica Moldova să devină stat membru al UE.
Lidera de la Chișinău, realeasă pentru un al doilea mandat în urma alegerilor din septembrie, a candidat pe o platformă pro-europeană și a făcut din integrarea europeană o prioritate națională. Înaintea scrutinului, ea a denunțat interferențele ruse și tentativele de cumpărare a voturilor.
Potrivit Maiei Sandu, aderarea la Uniunea Europeană reprezintă cea mai solidă garanție pentru ca mica țară de 2,4 milioane de locuitori să-și mențină independența. Alegerile din Republica Moldova au atras atenția comunității internaționale, fiind considerate un nou punct de tensiune între Vest și Rusia.
„Nu putem permite ca țările noastre să fie folosite de regimuri autoritare, pentru că exact asta se va întâmpla dacă nu facem parte din Uniunea Europeană. Este vital”, a spus Sandu în cadrul evenimentului The Europe Conversation, desfășurat la Bruxelles, în timpul summitului privind extinderea UE, organizat de Euronews.
Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE în 2022, fiind acceptată ca stat candidat în luna iunie, alături de Ucraina. Cele două țări se pregătesc acum să deschidă așa-numitele „clustere” – pachete de cerințe pe care trebuie să le îndeplinească pentru a avansa în negocieri. Toate cele 27 de state membre trebuie să fie de acord, în unanimitate, că aceste condiții au fost îndeplinite înainte de a trece la următoarea etapă.
Într-un raport publicat luna aceasta, Comisia Europeană a salutat ritmul reformelor realizate de Moldova și a recomandat deschiderea imediată a trei clustere de negociere, urmând ca alte trei să fie lansate până la sfârșitul anului.
„Comisia va lucra pentru a permite Consiliului European să avanseze și să deschidă toate clusterele până la finalul acestui an”, se arată în document, care menționează și „eforturile Moldovei în contextul unei interferențe ruse fără precedent” înaintea alegerilor din septembrie.
Totuși, Moldova se află într-un echilibru delicat. Candidatura sa este strâns legată de cea a Ucrainei. Deși procesul de aderare la UE este bazat pe merit și fiecare stat este evaluat individual, Bruxellesul a evitat până acum să avanseze cu dosarul Moldovei separat, dată fiind interdependența geografică și strategică a celor două țări.
Kievul a avertizat că separarea dosarelor ar transmite un semnal negativ și a reamintit că Ucraina a aplicat înaintea Moldovei. Totuși, candidatura ucraineană este în prezent blocată, premierul ungar Viktor Orbán menținându-și veto-ul asupra aderării Ucrainei. Orbán susține că Ucraina nu ar trebui să devină membră a UE, ci doar să formeze un „parteneriat strategic” cu blocul comunitar – o idee respinsă de Kiev și de majoritatea statelor europene.
Întrebată dacă regulile ar trebui modificate pentru a accelera procesul, Maia Sandu a spus că susține criteriile bazate pe merit, dar consideră că Uniunea trebuie să găsească și soluții politice pentru a depăși impasul cauzat de regula unanimității și dreptul de veto.
„Știu că nu e ușor, dar cred că UE ar trebui să fie puțin mai creativă în privința propriilor reforme interne, pentru că este și în interesul său”, a afirmat Sandu. „Din partea noastră, muncim intens pentru a atinge standardele europene și acest lucru ar trebui recunoscut”.
Republica Moldova și-a propus să finalizeze negocierile de aderare până în 2028 – un obiectiv descris de Comisie drept „ambițios, dar realizabil”.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, care conduce reuniunile celor 27 de state membre, a îndemnat liderii europeni să mențină ritmul extinderii, avertizând că, în caz contrar, continentul riscă să rămână „prizonier al unor dureroase moșteniri istorice”.