UE ia în calcul suspendarea vizelor pentru ruși. Ungaria și țările care au nevoie de turiștii ruși se opun

Ofensiva pentru limitarea vizelor turistice pentru cetățenii ruși și restrângerea libertății de mișcare a diplomaților Moscovei în interiorul Uniunii Europene este una dintre opțiunile discutate pentru a crește presiunea asupra Kremlinului, în contextul următorului pachet de sancțiuni al UE, așteptat să fie anunțat în această săptămână.

Aceste politici revin pe masa discuțiilor pe fondul războiului prelungit din Ucraina și al numărului record de turiști ruși – peste jumătate de milion – care au petrecut vara aceasta vacanțe în Europa, scrie Euractiv.

Propunerea pentru cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni UE urmează să fie prezentată în zilele următoare, iar diplomați europeni spun că statele membre au în vedere ajustarea regulilor deja modificate după ce acordul de facilitare a vizelor cu Rusia a fost suspendat în septembrie 2022, la scurt timp după invazia Ucrainei.

Dacă măsura ar fi adoptată, aceasta ar presupune armonizarea regulilor de intrare pe teritoriul UE, în condițiile în care emiterea vizelor rămâne o competență a fiecărui stat membru.

Unele capitale europene cer însă interzicerea completă a accesului vizitatorilor ruși, măsură care ar necesita o majoritate calificată.

Țările de la frontieră, restrictive. Sudul e mai permisiv

Majoritatea statelor de la granița cu Rusia – Polonia, țările baltice, Cehia și Finlanda – au restricționat drastic eliberarea vizelor pentru cetățeni ruși, cu câteva excepții. În schimb, țări care beneficiază economic de pe urma turiștilor ruși, precum Italia, Spania, Grecia și Franța, dar și Ungaria – apropiată politic de Moscova – au rămas mai liberale în acordarea vizelor, în ciuda războiului.

Datele Comisiei Europene arată că, în 2024, peste jumătate de milion de ruși au obținut vize Schengen – o creștere semnificativă față de anul precedent.

„Nu putem accepta ca rușii să călătorească și să se bucure de viață în timp ce guvernul lor ucide ucraineni și ne amenință zilnic securitatea”, a declarat un diplomat european, subliniind că cei care intră în blocul comunitar provin adesea din pătura înstărită a clasei de mijloc din Rusia.

Comisia Europeană urmează să prezinte noi linii directoare privind acordarea vizelor turistice, care ar urma să intre în vigoare la începutul anului viitor. Acestea vor fi recomandări generale, dar neobligatorii pentru statele membre.

Critici din partea opoziției ruse

Reprezentanți ai opoziției ruse aflate în exil au avertizat însă împotriva punerii pe același plan a cetățenilor de rând și a apropiaților Kremlinului.

Yulia Navalnaia, văduva liderului opoziției Alexei Navalnîi, a transmis săptămâna aceasta, într-o scrisoare adresată șefei diplomației europene Kaja Kallas, că sancțiunile ar trebui să vizeze „oligarhii, oficialii din structurile de securitate, propagandiștii și ceilalți complici ai regimului, nu oamenii obișnuiți”. Ea i-a menționat ca exemple pe dirijorul Valery Gergiev sau miliardarul Leonid Mikhelson.

Restricții pentru diplomații ruși

Separat, o propunere mai veche vizează limitarea libertății de mișcare pentru diplomații ruși acreditați deja în UE și posesori de vize Schengen. Planul, susținut mai ales de Cehia, ar presupune ca diplomații să nu mai poată călători liber în blocul comunitar, ci doar în țara în care sunt acreditați – ceea ce ar suspenda de facto regulile Schengen pentru aceștia.

Praga, sprijinită de alte state de pe flancul estic, susține această măsură invocând riscul de sabotaj, după ce în ultimii ani a expulzat zeci de agenți ruși sub acoperire diplomatică.

„Arestările din România de săptămâna trecută și expulzarea unui ‘diplomat’ belarus de la Praga sunt încă o dovadă că trebuie să limităm mișcarea acestora”, a spus un alt diplomat european.

„Acest caz arată că nu putem permite ca regulile Schengen să fie abuzate pentru activități ostile. Agenții protejați de imunitatea diplomatică nu trebuie să aibă mână liberă în Europa”, a declarat ministrul ceh de externe Jan Lipavsky.

Totuși, ideea nu a câștigat sprijinul unor state membre sceptice, care se întreabă cum ar putea fi aplicată eficient o astfel de restricție în lipsa controalelor la frontierele interne. În plus, există temeri că Rusia ar putea riposta prin restricționarea diplomaților europeni acreditați la Moscova.