Uniunea Europeană a convenit să prelungească pentru încă șase luni sancțiunile împotriva a peste 2.500 de persoane și entități acuzate că sprijină invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și că subminează suveranitatea și integritatea teritorială a țării, scrie Euronews.
Lista neagră îi include pe președintele Vladimir Putin, ministrul de externe Serghei Lavrov, parlamentari, generali de rang înalt, oligarhi, lideri de afaceri, propagandiști și mercenari, precum și persoane responsabile pentru răpirea copiilor ucraineni din teritoriile ocupate – o crimă de război pentru care Putin este căutat.
Decizia de reînnoire a fost luată vineri, în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor la Bruxelles, a confirmat președinția daneză a Consiliului UE.
Discuțiile s-au apropiat periculos de termenul-limită legal, 15 septembrie. Principalul punct de dispută a fost cererea Ungariei și Slovaciei de a elimina anumite nume de pe listă. După mai multe runde de negocieri, nu a fost eliminat niciun nume din motive politice. Un număr nespecificat de intrări au fost șterse din motive tehnice. La începutul acestui an, Budapesta a reușit să obțină excluderea a trei nume.
În paralel, președinția daneză a propus o modificare a regulilor pentru ca sancțiunile să fie extinse pe o perioadă de 12 luni, în loc de cele 6 luni tradiționale. Schimbarea era menită să reducă exploatarea dreptului de veto pe care îl oferă unanimitatea.
Atât Ungaria, cât și Slovacia și-au folosit dreptul de veto pentru a obține concesii, stârnind furia celorlalte state membre. Cele două țări din Europa Centrală sunt critici vocali ai sancțiunilor împotriva Rusiei, chiar dacă nu au mers până la a le bloca complet.
În final, amendamentul a fost respins, ceea ce înseamnă că regula de șase luni rămâne în vigoare.
Blocul comunitar a încercat anterior să adopte cadrul de 12 luni pentru a proteja activele rusești înghețate în valoare de 210 miliarde de euro de șocurile provocate de vetouri. Acea încercare a eșuat, de asemenea.
Decizia de vineri vine în contextul unei noi coordonări între Bruxelles și Washington în campania de presiune asupra Kremlinului și în avansarea negocierilor.
Abordările însă diferă: în timp ce Casa Albă cere tarife punitive pentru China și India, cei mai mari importatori de petrol rusesc, Comisia Europeană lucrează la un nou pachet de sancțiuni economice, vizând „flota din umbră” și entitățile care facilitează eludarea restricțiilor. Blocul a promis, de asemenea, accelerarea renunțării la combustibilii fosili rusești, programată în prezent să fie finalizată până la sfârșitul lui 2027.
„Tocmai ne-am extins sancțiunile împotriva Rusiei”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externă și de Securitate, Kaja Kallas.
„În același timp, finalizăm lucrările pentru al 19-lea pachet – vizând restricții suplimentare asupra vânzărilor de petrol rusesc, asupra petrolierei din umbră și asupra băncilor. Vom continua să tăiem sursele de bani pentru războiul lui Putin”, a adăugat ea.
Europenii rămân în mare parte sceptici în privința disponibilității lui Donald Trump de a înăspri presiunea asupra Moscovei. După incursiunea fără precedent a dronelor rusești în spațiul aerian al Poloniei la începutul acestei săptămâni, Trump a părut să repete tezele Kremlinului, sugerând că incidentul „ar fi putut fi o greșeală”.
Premierul polonez Donald Tusk i-a răspuns: „Ne-am fi dorit și noi ca atacul cu drone asupra Poloniei să fi fost o greșeală. Dar nu a fost. Și știm asta”.