Robert Prevost, născut în Chicago, a devenit Leon al XIV-lea acum un an, dezmințindu-i pe cei care credeau că un papă american nu va putea fi independent de Washington. La un an de pontificat, Leon a criticat deschis războiul condus de SUA și Israel în Iran, i-a încurajat pe episcopii americani să-i sprijine pe imigranți în ciuda represiunii administrației Trump și a declarat că nu are „nicio teamă” de Casa Albă. Secretarul de stat Marco Rubio se va întâlni cu el joi, la Roma, pe fondul acestor tensiuni. Ales nu pentru pedigree-ul american, ci pentru cele două decenii petrecute ca misionar și episcop în Peru, Leon e privit în Africa și America Latină drept „un papă pentru toată lumea”, în timp ce în Statele Unite a reușit să calmeze fracturile profunde dintr-o Biserică Catolică divizată politic. „E văzut ca un țesător care coase din nou o mantie ruptă", spune jurnalistul veteran Marco Politi, scrie The New York Times.
Timp de decenii, la Vatican exista o presupunere nescrisă: nu va exista niciodată un papă din Statele Unite.
Raționamentul era că, dacă un american ar conduce și Biserica Catolică, și lumea liberă, Statele Unite ar avea prea multă influență și în sfera geopolitică, și în cea spirituală. Cardinalii care alegeau noi pontifi se temeau că un papă american ar putea primi ordine de la guvernul SUA – o temere simetrică cu cea din establishmentul politic american de secol trecut, care se întreba dacă un președinte catolic n-ar arăta mai multă loialitate Vaticanului decât Washingtonului.
Robert Prevost, născut în Chicago, care a devenit Leon al XIV-lea acum un an, a dezmințit aceste presupuneri. A arătat că e dispus să conteste Statele Unite pe mai multe fronturi, cel mai recent marți, când a respins afirmațiile președintelui Trump potrivit cărora papa ar fi susținut dreptul Iranului de a deține arme nucleare.
Pentru unii catolici, identitatea americană a lui Leon a devenit chiar unul dintre cele mai mari atuuri ale sale: i-a permis să atenueze fracturile dintre catolicii americani și să acționeze ca un contrabalans mai puternic în fața exceselor militare percepute ale Americii.
Când secretarul de stat Marco Rubio se va întâlni cu Leon joi, la Roma, o va face pe fondul criticilor papei la adresa războiului condus de SUA și Israel în Iran. Leon a mai spus că nu are „nicio teamă” de administrația Trump, în ciuda atacurilor repetate ale președintelui. Și i-a încurajat ferm pe episcopii americani să-i sprijine pe imigranți, în contextul represiunii.
„Cred că, în multe privințe, nu e un papă american”, spune Jaisy A. Joseph, profesoară de teologie la Universitatea Villanova din Pennsylvania, alma mater a lui Leon.
Ales nu pentru pedigree-ul american, ci pentru experiența globală
Leon nu a fost ales atât pentru că e american, cât pentru experiența sa internațională. A petrecut două decenii ca misionar și apoi episcop în Peru rural. Are pașaport peruan și vorbește fluent spaniolă și italiană. Ca șef al ordinului augustinian, a călătorit extensiv, înainte de a conduce unul dintre cele mai importante departamente ale Vaticanului. Cardinalii care l-au ales anul trecut proveneau dintr-o zonă geografică mai diversă decât la orice conclav anterior, iar experiența lui în afara Statelor Unite l-a apropiat de catolicii care-i consideră locul de naștere un detaliu secundar.
„Chiar dacă e american, eu îl văd ca un papă pentru toată lumea”, spuneJane Kimathi, directoare a unei rețele panafricane de teologie și pastorație catolică din Kenya. „E american ca nume”, adaugă ea, „dar cunoaște viața Africii.”
Capacitatea lui Leon de a construi punți, spun cercetători și clerici, e cu atât mai utilă cu cât profilul Bisericii Catolice se schimbă. Sunt 1,4 miliarde de catolici, trei sferturi dintre care trăiesc în emisfera sudică, iar religia se extinde mult mai repede în Africa, Asia și America Latină decât în Europa sau Statele Unite.
Aceste tendințe s-au reflectat în decizia lui Leon de a vizita patru țări din Africa în această primăvară.
Leon e „cineva care va avea o viziune mult mai bogată și mai cuprinzătoare asupra politicii mondiale”, spune cardinalul Blase Cupich, arhiepiscopul Chicagoului. „Îi pasă de planetă, îi pasă de umanitate în general, nu doar de cum stau lucrurile în lumea occidentală sau chiar în Statele Unite.”
Originea americană, un atu neașteptat
Cu toate acestea, trecutul american al lui Leon îi întărește conducerea. Ca vorbitor nativ de engleză, poate comunica direct cu o audiență mult mai largă decât papii anteriori, care nu stăpâneau limba la fel de bine.
Într-o perioadă în care Statele Unite nu mai sunt considerate automat garantul ordinii mondiale, rădăcinile americane ale lui Leon îi dau credibilitatea de a „vorbi despre criza leadershipului american în lume”, spune Austen Ivereigh, observator de lungă dată al Vaticanului și biograful papei Francisc.
Așa cum Ioan Paul al II-lea a devenit un critic puternic al comunismului în Polonia natală, în vârful Războiului Rece, Leon condamnă conflictele violente într-un moment în care guvernul SUA poartă un război costisitor și destabilizator în Orientul Mijlociu.
„Să ai un papă american care poate vorbi despre asta și să fie ascultat, luat în serios, și să aibă credibilitate”, spune Ivereigh, „poate fi văzut ca un avantaj.”
Identitatea lui Leon ca papă venit dintr-o superputere „îi atrage atenția meritată pe care altfel poate nu ar primi-o”, spune George Weigel, teolog catolic, chiar dacă ar fi o greșeală să-l privești drept „un fel de arbitru geopolitic global care zice: ăștia sunt cei buni, ăștia sunt cei răi.”
„Unul de-al nostru”
În Statele Unite, originea lui Leon îl face mai relevant. Americanii „sunt mai atenți pentru că e unul de-al nostru”, spune Kathleen Sprows Cummings, istoric la Universitatea Notre Dame.
Această atenție a început în momentul în care Leon a pășit pe balconul din Piața Sfântul Petru, în mai anul trecut. Stephen K. Bannon, fost consilier al lui Trump și el însuși catolic, a declarat curând pentru Politico că Leon e „cea mai proastă alegere pentru catolicii MAGA”, numindu-l „papa anti-Trump.”
Dar tocmai originea americană îl face pe Leon cel mai bine plasat să navigheze o astfel de opoziție, spun analiști și clerici: îl ajută să înțeleagă fracturile politice profunde din Biserica americană, care de ani de zile despart familii și comunități, preoți și episcopi.
„Înțelege cultura Statelor Unite într-un mod în care alții nu ar putea, dacă nu s-au născut, nu au crescut și n-au trăit aici”, spune episcopul Michael F. Burbidge din dioceza Arlington, Virginia.
Această înțelegere, combinată cu o personalitate liniștită și uneori greu de descifrat, l-a ajutat și să calmeze o Biserică globală zguduită uneori de stilul mai carismatic, dar imprevizibil al papei Francisc. „Fusese un război civil de peste zece ani”, spune Marco Politi, jurnalist veteran pe teme vaticane. „Iar Leon e văzut ca un țesător care coase din nou o mantie ruptă.”
„O oglindă în care fiecare se vede pe sine”
Pe scurt, Leon are un set de identități și experiențe care i-au făcut pe catolicii din medii foarte diferite – din SUA și din afară – să se regăsească în el.
Ca mulți americani, are rădăcini și legături familiale care traversează granițe naționale și linii politice. E descendent al unor oameni de culoare creoli din New Orleans. Unul dintre frații săi îl susține pe Trump și l-a întâlnit chiar pe președinte la Casa Albă. Leon a crescut în Chicago, dar a servit ca episcop în Chiclayo, un oraș din nordul Peru-ului.
„Oamenii cred că Papa Leon e o oglindă care reflectă Chicago, Chiclayo, conservator, progresist”, spune Emilce Cuda, secretara Comisiei Pontificale pentru America Latină a Vaticanului. „Fiecare persoană îl prezintă pe papă ca pe o oglindă a ei înseși.”