Antena 3 CNN › Actualitate › Justiție › Un avocat român a fost interzis doi ani la CEDO după ce a citat din cazuri inventate de inteligența artificială

Un avocat român a fost interzis doi ani la CEDO după ce a citat din cazuri inventate de inteligența artificială

A.N.
3 minute de citit Publicat la 20:27 18 Noi 2026 Modificat la 20:27 18 Noi 2026
Clădirea CEDO. sursa foto: Getty

Un avocat român nu mai are voie, timp de doi ani, să reprezinte sau să asiste oameni în procesele de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), după ce a depus la dosar documente cu trimiteri la cazuri care nu există, generate de inteligența artificială și neverificate. Anunțul a fost făcut miercuri de CEDO, într-un comunicat de presă, notează Agerpres.

Decizia a fost luată pe 13 noiembrie, după ce judecătorii care analizau dosarul în care avocatul era unul dintre cei doi reprezentanți ai reclamanților au descoperit că documentele depuse de el erau pline de greșeli legate de hotărârile anterioare ale Curții.

Avocatul a citat cazuri care nu au existat niciodată, așa-numitele cazuri „halucinate” de inteligența artificială. A făcut trimitere la paragrafe inventate din hotărâri reale ale CEDO și a invocat cazuri care există, dar care fie nu aveau legătură cu argumentele sale, fie spuneau exact contrariul a ceea ce susținea el.

Avocatul a recunoscut că a folosit programe de inteligență artificială pentru redactarea documentelor și a descris problemele drept „inexactități” și „erori de citare”.

Judecătorii au văzut însă lucrurile altfel. Ei au constatat că nu era vorba despre câteva greșeli izolate, ci despre erori numeroase, repetate și de fond, care formau un tipar. Concluzia a fost că avocatul nu și-a respectat obligațiile profesionale și etice pe care le impune Curtea, obligații prevăzute și de legislația din România.

Judecătorii au trimis președintelui Curții o propunere motivată ca avocatul să fie exclus timp de doi ani de la reprezentarea oamenilor în fața CEDO, iar președintele a aprobat-o.

Înainte de decizie, Curtea, conform propriului regulament, a cerut părerea avocatului, a Guvernului României și a Uniunii Naționale a Barourilor din România.

Toate aceste puncte de vedere au fost transmise părților implicate, care au putut apoi să răspundă. Și Baroul Iași a fost invitat să-și spună punctul de vedere, dar nu a răspuns solicitării Curții.

Judecătorii s-au raportat la legea care reglementează profesia de avocat în România, la Statutul profesiei și la Codul deontologic al avocaților, dar și la hotărârile anterioare ale CEDO. Potrivit acestora, avocații sunt obligați să lucreze profesionist și să dea dovadă de foarte multă atenție și seriozitate în fața Curții.

Astfel, avocatul ar fi trebuit să verifice atent, pe cont propriu, fiecare trimitere și fiecare argument generat de inteligența artificială, comparându-le cu sursele oficiale, adică cu HUDOC, baza de date în care sunt publicate toate hotărârile CEDO, înainte să depună documentele la Curte.

Judecătorii au luat în calcul și faptul că avocatul a recunoscut că nu a verificat cum trebuie toate cazurile citate, dar au considerat că, prin această recunoaștere, el a minimalizat gravitatea situației.

În cazul unor trimiteri, nu a existat nicio verificare. Curtea a subliniat că multe dintre erori se repetau și ar fi putut fi descoperite foarte ușor, printr-o simplă căutare în HUDOC.

Mai mult, judecătorii au constatat că modul în care a lucrat avocatul a afectat chiar actul de justiție. După ce greșelile au fost semnalate, Curtea a fost nevoită să aloce mult timp pentru verificarea documentelor, să declanșeze procedura de excludere și să poarte o corespondență amplă cu toate părțile implicate.

Potrivit judecătorilor, o astfel de muncă suplimentară nu are nicio legătură cu rolul real pe care Curtea îl are de îndeplinit.

După ce au analizat toate circumstanțele, judecătorii au ajuns la concluzia că situația îndeplinește condiția „circumstanțelor excepționale”, prevăzută în regulamentul Curții pentru excluderea unui avocat de la reprezentarea unei părți. Decizia nu exclude însă posibilitatea ca avocatului să i se redea, în viitor, dreptul de a reprezenta oameni la CEDO.

Interdicția îl privește strict pe acest avocat, nu și pe celălalt reprezentant al reclamanților. Avocatul a fost informat despre decizie și despre motivele care au stat la baza ei. Au fost informați, de asemenea, reclamanții, Guvernul României, Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul Iași.

Citește mai multe din Justiție
» Citește mai multe din Justiție
TOP articole