O plimbare obișnuită printr-o pădure din Norvegia a dus la descoperirea unui artefact rar – o parte a unei săbii, îngropată timp de secole. Meritele îi revin unui bărbat care locuieşte în apropierea locului în care a găsit o teacă de sabie din aur, veche de 1.500 de ani, sub un copac doborât de o furtună în urmă cu mulți ani, relatează Daily Galaxy. "Rămâi pur și simplu fără cuvinte când apar asemenea descoperiri", a declarat Håkon Reiersen, arheolog și conferențiar la University of Stavanger. De ce este această descoperire atât de importantă pentru istorie?
O teacă de sabie din aur din secolul al VI-lea, găsită de un norvegian sub rădăcinile unui copac
O drumeție pe dealurile din districtul Austrått al oraşului Sandnes, aflat în districtul Rogaland în sud-vestul Norvegiei, s-a transformat recent într-o descoperire istorică, după ce un excursionist a scos la iveală o rară teacă de sabie din aur, veche de 1.500 de ani.
"Sunt curios din fire și îmi place să explorez și să cunosc împrejurimile", a spus bărbatul care locuieşte chiar în Austrått, în apropierea dealului Riaren, o zonă populară pentru drumeții, potrivit NTB Kommunikasjon.
Ulterior, acesta a mai povestit: "Am văzut o movilă sub un copac și am împuns-o cu un băț. Deodată, am văzut ceva strălucind. Nu mi-am dat seama imediat ce găsisem".
Găsit sub rădăcinile unui copac căzut, artefactul – care cel mai probabil a aparținut unui lider important sau unei căpetenii din secolul al VI-lea – le oferă arheologilor o perspectivă unică asupra Perioadei Migrațiilor din nordul Europei.
"Cine purta sabia de care aparținea această teacă era, cel mai probabil, conducătorul acestei zone în prima jumătate a secolului al VI-lea și avea în jurul său o suită de războinici loiali", a explicat Håkon Reiersen, arheolog și conferențiar la University of Stavanger, au mai scris jurnaliştii de la Daily Galaxy.
Teaca sabiei, o piesă ornamentată realizată din aur, are o lăţime de 6 centimetri şi o greutate de 33 de grame. Iar designul său elaborat include motive animaliere și figuri hibride om-animal.
Aceste elemente artistice se înscriu în stilurile regionale specifice Perioadei Migrațiilor, o epocă marcată de prăbușirea Imperiului Roman de Apus și de schimbări majore ale raporturilor de putere din Europa.
"Rămâi pur și simplu fără cuvinte când apar asemenea descoperiri", a declarat Håkon Reiersen, arheolog și conferențiar la University of Stavanger.
Dimensiunile mici ale artefactului contrazic importanța descoperirii, care aduce noi informații despre practicile sociale, politice și religioase din acea perioadă. După cum au afirmat arheologii, urmele accentuate de uzură de pe teacă sugerează că aceasta a fost folosită în luptă, și nu a avut doar un rol ceremonial.
Secolul al VI-lea a fost o perioadă de tulburări economice și culturale pentru multe comunități din nordul Europei. Cercetătorii au descoperit că regiunea s-a confruntat cu dificultăți agricole și sociale severe, care ar fi putut determina liderii să ofere obiecte prețioase ca o formă de rugăciune pentru protecție sau binecuvântări divine.
"Trebuie să-i mulțumim unui excursionist foarte atent pentru faptul că avem acum o nouă piesă de puzzle legată de centrul de putere de la Hove din perioada 200–550 d.Hr.", a menţionat Håkon Reiersen într-un comunicat de presă publicat de University of Stavanger.
Prin plasarea artefactului într-o crăpătură ascunsă în pământ, conducătorul ar fi putut căuta să își transmită puterea și bogăția atât adepților săi, cât și divinității.