Un algoritm de recunoaștere facială testat la Universitatea Bradford arată o probabilitate ridicată ca trupul descoperit într-o morgă secretă din Tripoli, în 2011, să fie al imamului Musa al-Sadr, clericul șiit dispărut misterios în Libia în 1978 – un caz care a alimentat decenii de teorii și tensiuni politice în Orientul Mijlociu, scrie BBC. Potrivit mai multor mărturii, dispariția și moartea sa ar fi fost ordonate de liderul libian Muammar Gaddafi, deranjat de influența moderată a imamului și presat de grupări radicale iraniene și palestiniene.
Un informatician de la o universitate din nordul Angliei analizează imaginea unui cadavru – încercând să dezlege un mister care bântuie Orientul Mijlociu de aproape 50 de ani. „Așa arată acum?” întreabă cu îndoială profesorul Hassan Ugail de la Universitatea Bradford. Fotografia digitalizată, ce înfățișează un chip descompus, urma să fie analizată cu ajutorul unui algoritm special, în cadrul unei investigații BBC. Fotografia originală a fost realizată de un jurnalist care a avut acces, în 2011, la o morgă secretă din capitala libiană, Tripoli. Atunci, i s-a spus că ar putea fi vorba despre Musa al-Sadr, dispărut în Libia în 1978.
Dispariția lui Sadr a dat naștere la nenumărate teorii ale conspirației
Unii cred că a fost ucis, în timp ce alții susțin că este încă în viață și deținut undeva în Libia.
Pentru adepții săi, dispariția sa are aceeași aură de mister precum asasinarea președintelui american John F. Kennedy, în 1963. Investigația BBC a fost atât de sensibilă încât echipa World Service a fost chiar reținută câteva zile în Libia.
Emoțiile sunt intense deoarece Sadr este profund venerat atât pentru reputația sa politică, fiind un apărător al comunității șiite marginalizate din Liban, cât și ca lider religios respectat. Adepții săi i-au acordat titlul de „imam”, un gest rar pentru un cleric șiit aflat în viață, în semn de recunoaștere a muncii sale în slujba comunității.
Dispariția sa misterioasă a sporit influența simbolică, prin asemănarea cu soarta celui de-al 12-lea imam „ascuns”, despre care ramura șiită Twelver crede că nu a murit și că va reveni la sfârșitul timpurilor pentru a aduce dreptatea pe Pământ.
Mai mult, dispariția lui Sadr a schimbat poate chiar cursul istoriei în Orientul Mijlociu. Mulți cred că clericul irano-libanez era pe punctul de a influența Iranul – și implicit regiunea – într-o direcție mai moderată, chiar înainte de Revoluția Islamică.
De aceea, mult depindea de identificarea făcută la Universitatea Bradford. Jurnalistul care fotografiase cadavrul spunea că acesta părea neobișnuit de înalt – Sadr având 1,98 m. Totuși, chipul nu mai păstra trăsături clare.
Ar fi fost posibil să se rezolve, în sfârșit, misterul?
În Liban, poveștile despre Musa al-Sadr circulă de zeci de ani. În satul de munte Yammouneh, localnicii povestesc cum, în iarna grea din 1968, clericul a înfruntat zăpezile pentru a-i ajuta după o avalanșă.
Respectul s-a transformat treptat în legendă. Un localnic își amintește: „Era ca un vis… Mergea prin zăpadă, urmat de toți sătenii. Eu l-am urmat doar ca să ating haina Imamului.”
La sfârșitul anilor ’60, Sadr devenea deja o figură națională, cunoscut pentru dialogul interconfesional și pentru apelurile la unitate. În 1974, a fondat Mișcarea Dezmoșteniților, o organizație social-politică ce cerea reprezentare proporțională pentru șiiți și sprijin pentru cei săraci, indiferent de religie. El a ținut chiar predici în biserici creștine.
Pe 25 august 1978, Sadr a zburat în Libia, la invitația liderului de atunci, colonelul Muammar Gaddafi. Libanul era prins în război civil, iar luptătorii palestinieni, susținuți de Gaddafi, erau implicați în conflicte cu Israelul, afectând civilii din sudul Libanului, regiunea majoritar șiită. Sadr spera să-l convingă pe Gaddafi să intervină.
Pe 31 august, după șase zile de așteptare, Sadr a fost văzut pentru ultima dată plecând de la un hotel din Tripoli într-o mașină guvernamentală. Nu a mai fost văzut niciodată.
Autoritățile libiene au pretins ulterior că a plecat la Roma, dar anchetele au dovedit contrariul.
În regimul Gaddafi, jurnalismul independent era imposibil. Însă în 2011, odată cu revolta libiană, au apărut noi piste. Jurnalistul libanezo-suedez Kassem Hamadé, aflat în Tripoli, a aflat despre o morgă secretă. Acolo, a văzut 17 cadavre, majoritatea bărbați morți de trei decenii, potrivit cronologiei dispariției lui Sadr. Unul dintre ele semăna izbitor cu clericul.
Kassem și-a amintit: „Când a deschis sertarul, două lucruri m-au izbit: culoarea pielii și părul semănau cu ale lui Sadr. Și părea executat.”
Craniul prezenta o lovitură puternică în frunte sau urmele unui glonț. Pentru a verifica identitatea, BBC a dus fotografia la Universitatea Bradford. Algoritmul de recunoaștere facială a comparat imaginea din morgă cu fotografii ale lui Sadr. Rezultatul, un scor în jur de 60, indica „o probabilitate mare” ca să fie chiar el.
Când algoritmul a comparat imaginea și cu membri ai familiei Sadr, asemănările au fost mai evidente decât cu imagini aleatorii. Totuși, cea mai puternică potrivire rămânea între cadavrul din morgă și fotografiile lui Sadr. Concluzia: era foarte probabil ca Kassem să fi văzut corpul lui Musa al-Sadr, iar deteriorarea craniului sugera că fusese ucis.
În martie 2023, echipa BBC a revenit în Libia pentru a căuta martori și corpul. Însă după ce au identificat clădirea presupusei morgi, jurnaliștii au fost arestați de serviciile de informații libiene, acuzați de spionaj și ținuți șase zile în izolare, până la eliberarea obținută prin presiunea BBC și a guvernului britanic.
Unii martori susțin de mult că Sadr a fost ucis.
Un fost academician libanez, Hussein Kenaan, a povestit că, încă din 1978, Departamentul de Stat american fusese informat că imamului i se luase viața.
Această versiune a fost confirmată și de fostul ministru libian al Justiției, Mustafa Abdel Jalil, care a declarat în 2011 că Sadr fusese omorât în închisorile lui Gaddafi, după ce autoritățile i-au falsificat actele pentru a pretinde că a plecat în Italia.
De ce ar fi ordonat Gaddafi uciderea lui Sadr?
O teorie, avansată de expertul Andrew Cooper, este că liderul libian ar fi fost influențat de revoluționarii iranieni radicali, deranjați de poziția moderată a clericului, care putea pune piedici obiectivelor lor.
Sadr sprijinea răsturnarea șahului Iranului, Mohammad Reza Pahlavi, dar pleda pentru o tranziție moderată. Se pare chiar că îi scrisese șahului, oferindu-se să contracareze influența fundamentaliștilor islamici. Scrisoarea ar fi fost divulgată radicalilor iranieni, potrivit lui Cooper.
Dar și alte grupări aveau motive să-l reducă la tăcere. Sadr încerca să tempereze atacurile palestinienilor susținuți de Gaddafi asupra Israelului, ceea ce ar fi putut amenința sprijinul liderului libian pentru PLO.
În timp ce mulți sunt convinși că Sadr a murit, adepții săi din mișcarea Amal susțin contrariul. Liderul formațiunii, Nabih Berri, afirmă că nu există dovezi ale morții și că, teoretic, Sadr – care ar avea acum 97 de ani – ar putea fi încă în viață, deținut în Libia.
Jurnalistul Kassem obținuse în 2011 chiar și mostre de păr de la cadavrul văzut în morgă, dar acestea au „dispărut” din biroul lui Berri, oficialii invocând o „eroare tehnică”.
BBC și-a prezentat rezultatele fiului clericului, Sayyed Sadreddine Sadr. Acesta, însoțit de reprezentanți ai Amal, a respins concluziile, spunând că fotografia nu îl reprezintă pe tatăl său și că informațiile deținute arată că ar fi fost încă în viață după 2011. BBC nu a găsit însă nicio dovadă care să susțină această ipoteză. Totuși, credința în supraviețuirea lui Sadr rămâne un element de coeziune pentru mulți șiți libanezi, iar dispariția sa este comemorată anual, pe 31 august.
Biroul lui Nabih Berri nu a răspuns solicitărilor BBC pentru un interviu, iar autoritățile libiene au evitat să explice de ce echipa BBC a fost reținută de serviciile de informații.