Un doberman a devenit neobișnuit de protector cu bebelușul familiei, iar comportamentul său a determinat-o pe mamă să ceară ajutorul medicilor. Câinele nu se dezlipea de copil și începea să scheaune de fiecare dată când era îndepărtat de acesta. Îngrijorată, femeia a decis să meargă cu micuțul la spital. Acolo, medicii au descoperit că inima băiețelului bătea cu o viteză alarmantă, ajungând la 280 de bătăi pe minut.
Kim Reynolds spune că îi va fi mereu recunoscătoare Sarayei, cățeaua ei din rasa doberman. În septembrie, animalul a început să se comporte diferit față de Alexander, bebelușul familiei, în vârstă de doar șase luni. Câinele devenise brusc foarte protector, iar insistența cu care stătea lângă copil a pus-o pe gânduri pe mama în vârstă de 41 de ani. Femeia a hotărât să ceară sfatul unui medic, potrivit publicației britanice Bournemouth Echo, citată de OuestFrance.
Inima bebelușului bătea cu 280 de bătăi pe minut
În dimineața respectivă, în locuința familiei din Shepton Mallet, Marea Britanie, Saraya nu se dezlipea de Alexander. Îi lingea mâinile și începea să scheaune ori de câte ori Kim încerca să o îndepărteze de copil. În același timp, bebelușul era agitat și părea să nu se simtă bine.
Comportamentul neobișnuit al câinelui a determinat-o pe mamă să nu ignore semnalele de alarmă. Kim a decis să meargă cu băiețelul la camera de gardă a Spitalului Royal Bournemouth.
Ajuns la spital, Alexander se liniștise. Mama a început chiar să se întrebe dacă nu cumva se îngrijorase fără motiv și dacă nu le răpea timpul medicilor. Însă investigațiile au scos la iveală o problemă serioasă: ritmul cardiac al copilului era mult peste valorile normale.
Inima bebelușului ajunsese la 280 de bătăi pe minut, o frecvență extrem de ridicată, care necesita intervenție medicală rapidă. Medicii au stabilit că Alexander suferă de sindromul Wolff-Parkinson-White, o afecțiune congenitală care afectează transmiterea impulsurilor electrice la nivelul inimii și poate provoca episoade de accelerare bruscă a pulsului.
Medicii au reușit să îi stabilizeze ritmul cardiac, iar copilul urmează acum un tratament adecvat pentru această afecțiune.
„A simțit că ceva nu era în regulă”
Kim Reynolds este convinsă că Saraya a ajutat la evitarea unei tragedii. Femeia spune că nu observase nimic care să îi indice gravitatea situației, în timp ce câinele părea să fi sesizat că bebelușul avea o problemă.
„Nu bănuiam nimic. Ea, în schimb, a simțit că ceva nu era în regulă. Nici nu vreau să mă gândesc ce s-ar fi putut întâmpla dacă l-aș fi lăsat pur și simplu pe Alexander în pătuț, așa cum făceam de obicei”, a povestit mama.
Saraya a dat din nou semne că ceva nu era în regulă în luna octombrie, când a început să se comporte neobișnuit în preajma micuțului. De data aceasta, Kim s-a temut că băiețelul ar putea trece printr-un nou episod de tahicardie.
„Prima mea reacție a fost: «Doamne, să fie oare un nou episod de tahicardie?»”, a povestit femeia.
Din fericire, de această dată nu a fost vorba despre o problemă cardiacă. Alexander avea doar o amigdalită.