NASA oferă un milion de dolari elevului sau studentului care poate rezolva una dintre cele mai mari provocări de pe Lună
Publicat acum 15 ore si 6 minute
Un obiect misterios care se deplasează prin Sistemul Solar le-a atras atenția astronomilor după ce au observat că își modifică viteza și traiectoria într-un mod care nu poate fi explicat doar prin atracția gravitațională a Soarelui și a Pământului. Obiectul, numit 1998 KY26, are aproximativ 11 metri în diametru, iar un grup de cercetători a lansat o ipoteză neobișnuită: ar putea fi o sondă spațială sovietică dispărută în urmă cu aproape 40 de ani, scrie Euronews.
Astronomii au constatat că mișcarea obiectului este influențată și de alte forțe, nu doar de gravitație. Fenomenul este cunoscut drept „accelerație nongravitațională” și poate avea mai multe explicații, de la gazele eliberate de un corp ceresc până la presiunea exercitată de lumina Soarelui.
Joi, administratorul NASA, Jared Isaacman, a declarat că agenția americană monitorizează obiectul, dar a dat asigurări că nu există motive de îngrijorare. Potrivit acestuia, 1998 KY26 nu reprezintă o amenințare cunoscută pentru Pământ și nu există dovezi că s-ar putea ciocni cu planeta noastră.
Ar putea fi sonda sovietică Phobos 1, dispărută în 1988?
Una dintre cele mai interesante explicații a fost propusă de astrofizicianul Avi Loeb, de la Universitatea Harvard, împreună cu cercetătorii Adam Hibberd și Adam Crowl.
Cei trei iau în calcul posibilitatea ca obiectul să fie, de fapt, Phobos 1, o sondă fără echipaj lansată de Uniunea Sovietică pe 7 iulie 1988. Aceasta se îndrepta spre Marte, dar legătura cu Pământul a fost pierdută în timpul călătoriei.
Pentru a verifica ipoteza, cercetătorii au realizat un model simplificat al sondei și au analizat modul în care aceasta ar reflecta lumina Soarelui în timp ce se rotește. Apoi au comparat rezultatele cu observațiile astronomice ale obiectului 1998 KY26.
Potrivit acestora, modelul a corespuns destul de bine cu opt seturi diferite de observații.
Obiectul reflectă aproximativ 52% din lumina solară care ajunge la suprafața sa și efectuează o rotație completă în doar 5,35 minute. Loeb și colegii săi consideră că aceste caracteristici ar putea fi compatibile cu un obiect construit de oameni, precum o sondă spațială.
Totuși, rezultatele nu demonstrează că 1998 KY26 este Phobos 1. Deocamdată, aceasta rămâne doar una dintre ipotezele luate în calcul.
Alte studii sugerează că obiectul este un asteroid neobișnuit
O explicație propusă într-un studiu din 2023 este că 1998 KY26 ar putea fi o așa-numită „cometă întunecată”.
Un asemenea obiect poate conține apă blocată în interior, care, atunci când se transformă în gaz, produce o forță suficientă pentru a-i modifica ușor viteza și direcția.
Astronomii nu au observat însă în jurul său norul de gaze sau coada asociate în mod obișnuit cometelor.
Un alt studiu științific a ajuns la o concluzie diferită: obiectul ar fi, cel mai probabil, un asteroid care și-a pierdut apa. Cercetătorii consideră că temperaturile la care este expus sunt prea ridicate pentru ca gheața să reziste în interiorul său o perioadă îndelungată și să explice accelerația observată.
Există și o altă posibilitate. Lumina Soarelui exercită o presiune foarte mică asupra obiectelor din spațiu, iar în anumite condiții aceasta le poate modifica treptat traiectoria.
Mai multe observații susțin, de altfel, ipoteza că 1998 KY26 este un asteroid natural, alcătuit din rocă, și nu o sondă abandonată. Un studiu publicat în 2025 în revista Nature Communications i-a estimat diametrul la aproximativ 11 metri.
O sondă japoneză ar putea dezlega misterul în 2031
Răspunsul ar putea veni peste câțiva ani, când o misiune spațială japoneză este programată să ajungă în apropierea obiectului.
Sonda Hayabusa2 ar urma să se întâlnească cu 1998 KY26 în iulie 2031 și să îl studieze de la mică distanță. Ar fi prima misiune care analizează direct un asteroid de dimensiuni atât de mici.
Fotografiile și măsurătorile realizate atunci ar putea arăta dacă obiectul este într-adevăr un corp ceresc natural sau dacă are caracteristici care indică o origine artificială.
Până atunci, teoria potrivit căreia astronomii ar fi descoperit sonda sovietică Phobos 1 rămâne nedemonstrată.
Avi Loeb a glumit chiar că, atunci când Hayabusa2 va ajunge acolo, camerele sale ar putea descoperi o etichetă pe care să scrie „Fabricat în URSS”, în locul unui bloc de gheață.