Pentru New Orleans, oraș cu aproximativ 360.000 de locuitori, apa va deveni o amenințare tot mai mare. Orașul ar putea ajunge să fie înconjurat de ocean chiar în acest secol, potrivit unei noi analize realizate de experți. Cercetătorii spun că autoritățile ar trebui să înceapă de acum planurile de relocare, pentru a evita o criză mai târziu, scrie CNN.
Concluziile studiului sunt dure, dar pericolul nu este nou. New Orleans este unul dintre cele mai vulnerabile orașe din Statele Unite în fața creșterii nivelului mării. Coasta Louisianei este una dintre cele mai joase zone din lume, iar orașul, care are aproximativ 360.000 de locuitori, se află în mare parte sub nivelul mării, într-o deltă care se micșorează rapid.
Orașul este aproape complet înconjurat de zone umede. Acestea ajută la protejarea lui în fața uraganelor și a valurilor puternice produse de furtuni. Dar aceste zone dispar rapid. Ele au fost drenate pentru construcții, tăiate de canale folosite de industria petrolului și gazelor și afectate de digurile ridicate pe râuri, care împiedică depunerea sedimentelor naturale. Din anii 1930, Louisiana a pierdut aproximativ 5.180 de kilometri pătrați de zone umede.
Potrivit analizei publicate în luna mai în revista Nature Sustainability, coasta Louisianei s-ar putea confrunta cu o creștere a nivelului mării de aproximativ 3 până la 7 metri. Efectele ar fi severe: aproape 75% din zonele umede rămase ar putea dispărea, iar linia țărmului s-ar putea retrage spre interior cu până la 100 de kilometri.
Autorii studiului spun că regiunea a trecut deja de „punctul fără întoarcere”. Ei avertizează că New Orleans „ar putea fi înconjurat de Golful Mexic înainte de sfârșitul acestui secol”. În opinia lor, orașul ar trebui să folosească timpul rămas pentru a pregăti o relocare organizată, care ar putea deveni un model pentru alte comunități aflate în aceeași situație.
Creșterea nivelului mării amenință orașe de coastă din întreaga lume, de la New York și Londra până la Bangkok și Shanghai
„Principalele întrebări sunt cât de repede vor apărea aceste scenarii și cum se vor desfășura”, a spus Benjamin Strauss, director general și cercetător-șef la Climate Central, o organizație nonprofit specializată în cercetări climatice.
Pentru a înțelege viitorul Louisianei, cercetătorii au analizat trecutul regiunii. Unul dintre autorii studiului a identificat o veche linie de coastă aflată la aproximativ 48 de kilometri nord de New Orleans. Aceasta s-a format în urmă cu aproximativ 125.000 de ani, într-o perioadă în care temperaturile erau asemănătoare celor de astăzi, dar oceanele erau cu cel puțin 3 metri mai sus.
„Este foarte probabil ca nivelul mării să ajungă din nou la acea înălțime în viitor”, a spus Torbjörn Törnqvist, autor al raportului și profesor de geologie la Universitatea Tulane. Întrebarea este ce trebuie făcut și când.
Oamenii părăsesc deja coasta Louisianei, iar acest lucru se întâmplă de zeci de ani, spune Brianna Castro, coautoare a studiului și profesoară asistentă de sustenabilitate urbană la Yale School of the Environment.
99% din populația din New Orleans este expusă unui risc ridicat de inundații
După uraganul Katrina, care a lovit Louisiana în 2005 și a ucis aproape 1.400 de oameni, New Orleans a pierdut aproximativ un sfert din populație. După fiecare furtună puternică sau inundație, numărul celor care părăsesc orașul crește brusc.
Furtunile care lovesc orașul vor deveni, cel mai probabil, tot mai greu de suportat. Un studiu recent arată că aproximativ 99% din populația din New Orleans este expusă unui risc ridicat de inundații. „Când un alt uragan asemănător cu Katrina va lovi orașul, aproape toți locuitorii vor suferi pagube provocate de inundații”, a spus Wanyun Shao, autoare a studiului și profesoară asociată de geografie la Universitatea din Alabama.
Autorii raportului avertizează că, fără un plan clar de relocare, retragerea oamenilor ar putea deveni haotică și foarte costisitoare. Cei mai afectați ar fi locuitorii săraci. Pe măsură ce populația scade, inegalitățile cresc, spune Törnqvist. Veniturile din taxe se reduc, serviciile publice se deteriorează, asigurările devin tot mai scumpe, iar casele își pierd valoarea.
Unii locuitori ar putea decide să rămână și să își protejeze locuințele de inundații. Dar cu cât cheltuiesc mai mult pentru a se adapta pe loc, cu atât vor avea mai puțini bani pentru o eventuală mutare, spune Castro. „Dacă este clar că, la un moment dat, va trebui să plecăm, vrem să așteptăm până când oamenii nu vor mai avea resurse și va izbucni o criză?”, a întrebat ea.
Modelul relocării orașului Kiruna, din Suedia
Există deja exemple de orașe relocate. Kiruna, din nordul Suediei, este mutat treptat deoarece mina de fier pe care a fost construit îl înghite încet. Pe măsură ce mina s-a extins, clădirile au început să se crape, iar unele s-au prăbușit.
Kiruna se află acum într-un proces de relocare care durează de mai multe decenii. Mutarea a fost aprobată în 2004 și ar trebui să fie finalizată în 2035. Anul trecut, orașul și-a transportat biserica veche de peste 100 de ani către noua așezare, pe un vehicul special. Noul centru al orașului ar trebui să fie gata anul viitor, a spus Clara Nyström, responsabilă cu patrimoniul local.
Relocarea nu a fost ușoară. Chiriile au crescut, ceea ce a pus presiune pe locuitori, iar mulți se tem că o parte din cultura și comunitatea orașului se va pierde. „Este o mare durere să lași totul în urmă și cred că este important să înțelegem asta”, a spus Nyström.
Brianna Castro crede însă că un „New Orleans 2.0”, construit pe un teren mai sigur, ar putea păstra spiritul orașului. Dacă este construit un oraș bun, oamenii vor veni, spune ea. „Nu trebuie să pierzi spiritul New Orleansului.”
Alții sunt mai sceptici. Beverly Wright, a cărei familie trăiește în New Orleans de opt generații, se teme că o relocare ar putea rupe comunitățile orașului. „Cultura noastră s-a format din experiențele de viață și din cartiere. De aceea, atunci când destrami un cartier, pierzi lucruri”, a spus Wright, fondatoare și directoare executivă a Deep South Center for Environmental Justice.
Wright este om de știință și nu contestă pericolul reprezentat de creșterea nivelului mării. Totuși, ea este îngrijorată de felul în care ar putea fi făcută relocarea. „Nu am nicio speranță că autoritățile vor ține cont de oamenii de culoare. Mă uit la ce ni s-a întâmplat după Katrina”, a spus Wright, referindu-se la reacția guvernului după uragan, criticată dur la acea vreme. Ea se teme că generații întregi de oameni de culoare vor fi nevoite să o ia de la zero, „pentru că nu vor mai avea nimic dacă pământul le este luat”.
Deocamdată, nu pare să existe prea mult interes politic pentru începerea unei discuții reale despre relocare, recunoaște Törnqvist.
În august 2023, au început lucrările la un proiect uriaș care trebuia să redirecționeze sedimentele spre zonele umede, pentru a le reface și pentru a proteja sudul Louisianei de furtuni și de creșterea nivelului mării.
În 2025 însă, proiectul a fost anulat de guvernatorul republican Jeff Landry. Acesta a invocat costurile mari și impactul asupra pescuitului. Autorii raportului spun că decizia „înseamnă, practic, renunțarea la porțiuni mari din coasta Louisianei, inclusiv la zona New Orleans”.
Törnqvist și Castro spun că studiul lor nu trebuie privit doar ca un avertisment sumbru. O relocare bine planificată ar putea fi o șansă pentru New Orleans să devină un exemplu de dezvoltare sustenabilă și de refacere a coastelor.
Vulnerabilitatea Coastei Golfului arată ce ar putea urma și pentru alte comunități de coastă în acest secol. Marea ar putea ajunge mai repede aici decât în alte locuri, spune Törnqvist, „dar ceea ce se întâmplă aici acum se va întâmpla și în alte părți”.