Fostul cancelar Angela Merkel nu va candida pentru preşedinţia Germaniei
Publicat acum 14 minute
Un consilier juridic al Curții Europene cere Comisiei să anuleze deblocarea celor 10 miliarde de euro pentru Ungaria în 2023, scrie Politico. Dacă Curtea de Justiţie a UE va da curs acestui aviz juridic, Ungaria ar trebui să dea înapoi banii primiţi.
CJUE examinează o sesizare a Parlamentului European care acuză Comisia că a încălcat propriile reguli atunci când a deblocat finanțarea pentru Ungaria în decembrie 2023, bani care fuseseră suspendați din cauza preocupărilor legate de statul de drept.
Europarlamentarii acuză Comisia de oportunism politic, decizia fiind luată chiar înaintea unui summit crucial al liderilor UE, când blocul avea nevoie de cooperarea premierului ungar Viktor Orbán pentru trimiterea de ajutor în Ucraina.
Opinia juridică a avocatei generale Tamara Ćapeta, care recomandă anularea deciziei Comisiei de deblocare a fondurilor, va ghida judecătorii în hotărârea finală, care urmează să fie pronunțată în câteva luni. Avocații generali nu sunt judecători, ci consilieri juridici care asistă Curtea în cazuri complicate sau fără precedent.
René Repasi, europarlamentar german și profesor de drept european la Universitatea Erasmus din Rotterdam și la Universitatea din Geneva, a declarat că o eventuală anulare ar însemna că Comisia ar trebui să ceară înapoi banii.
„Dacă Ungaria nu îi returnează, Comisia poate reduce alte plăți de care Ungaria are dreptul să beneficieze, cu suma pe care trebuie să o ramburseze”, a explicat Repasi.
Când va fi pronunțată, decizia Curții va stabili un precedent privind limitele de discreție ale Comisiei atunci când evaluează încălcările statului de drept de către țările UE, mai ales în contextul Regulamentului comun de prevederi (CPR), care impune condiții stricte legate de drepturile fundamentale și independența justiției pentru acordarea fondurilor europene.
Comisia și-a apărat decizia în cadrul unei audieri din octombrie 2025, susținând că Budapesta îndeplinise formal anumite „etape tehnice” pre-stabilite privind independența justiției și, prin urmare, Comisia trebuia să elibereze fondurile.
Avocații Parlamentului European susțin că CE ar fi trebuit să ia în considerare o imagine mai largă a deficiențelor sistemice legate de statul de drept în Ungaria.
Europarlamentarul german Daniel Freund, membru Green, a afirmat că opinia avocatei generale „reprezintă o critică dură la adresa Comisiei. Dacă Curtea va urma această logică în decizia finală, va fi o victorie pentru statul de drept în Europa”.
El a adăugat că opinia „confirmă ceea ce Parlamentul European semnalează de mult: deblocarea celor 10 miliarde de euro pentru guvernul ungar a fost ilegală și motivată politic. Prin această decizie, Comisia și-a pus în joc propria credibilitate”.
„Fondurile UE trebuie acordate doar atunci când beneficiarului îi respectă legea, valorile europene și statul de drept. Ne așteptăm ca Comisia Europeană să respecte aceste principii în viitor și să nu mai permită să fie manipulată de autocrați precum Viktor Orbán,” a conchis Freund.