Valea Saulei, o oază de biodiversitate din Sectorul 2 al Capitalei, ar putea deveni arie naturală protejată de interes local. Proiectul se află pe masa Consiliului General al Municipiului București și urmează să fie dezbătut săptămâna viitoare. Zona cu o suprafaţă de 5,2 hectare este habitat natural pentru peste 80 de specii de păsări, alături de mamifere, reptile şi amfibieni, dintre care numeroase beneficiază de statut de protecţie la nivel european şi naţional, relatează Agerpres.
Instituirea regimului de arie naturală protejată se realizează în baza unui studiu de fundamentare ştiinţifică întocmit de Asociaţia Parcul Natural Bucureşti şi în urma unei solicitări aprobate de Consiliului Local al Sectorului 2.
Primăria Sectorul 2 va face demersuri în vederea notării statutului de arie naturală protejată în cărţile funciare, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii.
Conform referatului de aprobare, demersul vizează menţinerea şi conservarea suprafeţelor lacustre, a vegetaţiei de stuf, a pajiştii de mal, a vegetaţiei sau forestiere, a valorilor naturale floristice şi faunistice.
Autorii propun:
- protejarea diversităţii biologice;
- oferirea publicului a numeroase posibilităţi de recreere;
- dezvoltarea unui cadru pentru activităţi educaţionale şi ştiinţifice;
„Valea Saulei reprezintă una dintre ultimele zone umede naturale semnificative din nord-estul Bucureştiului. Habitatul actual, care reprezintă un mix de luciu de apă, pădure de luncă, vegetaţie ripariană, stufărişuri şi pajişti, a apărut prin succesiune naturală, pe parcursul a aproximativ cinci decenii, pe amplasamentul fostelor bazine piscicole create în anul 1975 pe cursul Văii Saulei, componentă a sistemului hidrologic al Colentinei. Zona a fost documentată şi cartografiată de o echipă de specialişti în perioada 2021-2025 şi funcţionează în prezent ca refugiu de biodiversitate în raport cu presiunile urbane din proximitate”, se arată în raportul de specialitate.
O oază de biodiversitate
Studiul de fundamentare consemnează prezenţa a peste 80 de specii de păsări, alături de mamifere, reptile şi amfibieni, dintre care numeroase beneficiază de statut de protecţie la nivel european şi naţional, cum ar fi vidra, ţestoasa de apă, şoim călător, pescăraş albastru, ghionoaie sură, liliac de amurg, stârcul pitic.
„Prezenţa acestor specii confirmă valoarea ecologică ridicată a amplasamentului şi rolul său de coridor şi refugiu în segmentul nordic al culoarului Colentina-Saulei”, se precizează în raportul citat.
Totodată, zona furnizează servicii ecosistemice relevante pentru calitatea mediului urban:
- luciile de apă şi vegetaţia asociată funcţionează ca rezervor termic şi de umiditate locală, contribuind la atenuarea fenomenului de insulă de căldură urbană specific Bucureştiului;
- vegetaţia ripariană stabilizează malurile şi filtrează apele din precipitaţii înainte de a ajunge în pânza freatică;
- ansamblul vegetal contribuie la reţinerea dioxidului de carbon şi la îmbunătăţirea calităţii aerului
Studiul de fundamentare identifică principalele presiuni asupra zonei: presiunea imobiliară şi extinderea urbană, izolarea ecologică şi lipsa accesului controlat, speciile invazive şi riscul de incendiu, degradarea calităţii apei prin deversări ilegale şi efectele secetei şi schimbărilor climatice.