Protestatari care aveau pancarte cu mesajul „pădurile noastre nu sunt de vânzare” au rupt marți seară barierele de securitate de la conferința climatică COP30, desfășurată la Belém, în Brazilia. În videoclipuri postate online, se pot vedea protestatari, unii îmbrăcați în costume tradiționale indigene, forțând intrarea în sediul COP30, scandând și dărâmând uși, înainte de a se lua la bătaie cu agenții de securitate.
Jurnaliștii BBC au relatat despre membri ai agenților de securitate al Națiunilor Unite alergând în spatele unui cordon de soldați brazilieni și strigând către delegați să părăsească imediat clădirea.
ONU a declarat pentru BBC News că în incident au fost răniți doi agenți de securitate, iar clădirea a suferit daune minore.
Imagini publicate pe rețelele sociale arată protestatari care par să provină din comunități indigene, alături de alții care fluturau steaguri cu sigla unei mișcări de tineret de stânga din Brazilia, numită Juntos.
Potrivit ONU, manifestanții au reușit să treacă de primele bariere de securitate ale clădirii, dar au fost opriți înainte de a pătrunde și mai mult în clădire. Un agent de pază a declarat pentru agenția Reuters că a fost lovit în cap cu o tobă aruncată de un protestatar.
Autoritățile vorbesc despre o încălcare extrem de rară a securității la o conferință care respectă protocoale stricte. Autoritățile braziliene și ONU investighează incidentul, potrivit declarațiilor oficiale ale Națiunilor Unite.
Delegați din aproape 200 de țări participă la discuțiile COP30, care au început luni și se desfășoară până vineri, 21 noiembrie. Întâlnirea din acest an are loc la zece ani după Acordul de la Paris, prin care statele s-au angajat să limiteze creșterea temperaturii globale la 1,5°C.
Este pentru prima dată când conferința are loc în Brazilia, dezbaterile desfășurându-se la Belém, la marginea pădurii tropicale amazoniene. Locația s-a dovedit a fi o decizie controversată din mai multe motive, inclusiv din cauza locuitorilor din Amazon, mulți dintre ei critici vehemenți ai distrugerii mediului cauzate de schimbările climatice și de defrișări.
Brazilia a continuat, de asemenea, să acorde noi licențe pentru exploatări petroliere și de gaze și cărbune, aceste resurse fosile fiind principala cauză a încălzirii globale.
Un lider indigen din comunitatea Tupinamba a declarat pentru Reuters: „Nu putem mânca bani” și și-a exprimat nemulțumirea față de dezvoltarea economică din pădurea tropicală. „Vrem ca pe pământurile noastre să nu fie agroindustrie, explorări petroliere, mineri ilegali și tăietori ilegali de lemne”, a spus el.
Întâlnirile din acest an au fost numite „COP-ul popoarelor indigene”, organizatorii brazilieni promițând să pună comunitățile indigene în centrul discuțiilor. Ministrul Popoarelor Indigene din Brazilia, Sonia Guajajara, a numit COP30 un eveniment „istoric” și a estimat că aproximativ 3.000 de reprezentanți ai popoarelor indigene din întreaga lume vor fi prezenți.
Un raport al ONU publicat la începutul acestui an a arătat că popoarele indigene protejează 80% din biodiversitatea rămasă pe planetă, dar primesc mai puțin de un procent din finanțările internaționale pentru climă. Popoarele indigene sunt afectate în mod disproporționat de schimbările climatice, din cauza dependenței lor de mediul natural și de resursele acestuia.
Președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, a declarat la deschiderea summitului că lumea trebuie să lupte împotriva dezinformării. El a afirmat că decizia de a organiza COP30 la Belém a avut scopul de a arăta că Amazonul este o parte esențială a soluției climatice, adăugând că „COP30 va fi conferința adevărului” într-o epocă a „denaturării” și „a respingerii dovezilor științifice”. Potrivit președintelui, „cel mai divers biom de pe Pământ” este casa a aproape 50 de milioane de oameni, inclusiv 400 de grupuri indigene.