Vladimir Putin le-a cerut comandanților săi militari să abandoneze regulile războiului. Ordinul a dus la o creștere bruscă a atacurilor asupra țintelor civile, în urma unei ofensive majore prin care Moscova încearcă să recâștige avantajul în conflict. Informația provine din date de informații interceptate de Kiev.
Președintele Volodimir Zelenski a vorbit joi cu Financial Times dintr-un adăpost antiaerian amenajat într-o școală care tocmai fusese lovită de o dronă rusească cu motor cu reacție. El a declarat că serviciile de informații ucrainene au obținut date potrivit cărora președintele rus a eliminat restricțiile care guvernaseră campaniile aeriene anterioare.
„A spus că acum nu mai există reguli”, a declarat Zelenski, referindu-se la informațiile care includeau comunicări interceptate ale unor oficiali de la Kremlin.
Potrivit lui Zelenski, Putin a dat ordinul în septembrie, când Rusia a început să-și intensifice atacurile aeriene asupra Kievului, lovind școli, spitale și centre de date. Președintele ucrainean a spus că școala bombardată arată cât de răspândite au devenit astfel de atacuri.
Mai exact, a explicat el, Rusia se pregătește să intensifice atacurile asupra celor mai mari orașe ale Ucrainei, cu scopul de a le izola de restul țării odată cu venirea iernii.
Kievul, bastionul estic Harkov și orașul-port Odesa, din sud, sunt principalele ținte, potrivit lui Zelenski și unei evaluări a serviciilor de informații ucrainene, descrise pentru FT de oficiali ucraineni și europeni.
Și Liovul, oraș din vestul țării și nod logistic esențial aflat lângă granița cu Polonia, figurează în planul Rusiei, potrivit unor oficiali ucraineni și europeni din domeniul securității, familiarizați cu informațiile.
Oficialii ucraineni au spus că Moscova intenționează să lovească instalațiile nucleare pentru a le deconecta de la rețeaua energetică. Scopul ar fi creșterea presiunii asupra Kievului, pentru ca acesta să cedeze în fața cererilor Rusiei la începutul lui 2027.
Potrivit acelorași oficiali, strategia Moscovei include și declanșarea unui nou val de refugiați spre UE. Asta alimentează temerile că un aflux mare de ucraineni ar pune presiune pe țări în care sentimentul anti-imigrație este în creștere. Tensiunile cu Polonia vecină au crescut anul acesta, ducând la mai multe atacuri împotriva ucrainenilor.
Campania rusă vine ca răspuns la atacurile ucrainene asupra rafinăriilor, porturilor și depozitelor aflate în adâncul teritoriului rus. Acestea au provocat penurii de carburant și au amplificat sentimentul de nesiguranță în orașele și stațiunile turistice ale Rusiei.
Escaladarea războiului aerian contrastează cu linia frontului din estul Ucrainei, rămasă în mare parte statică. Acolo, forțele ruse avansează greu și au suferit pierderi grele. Kievul și alte orașe se pregătesc însă pentru o iarnă grea, pentru că nu au suficiente sisteme de apărare antiaeriană, în principal interceptoare Patriot, de fabricație americană.
Directoarea școlii din Kiev, Valentina Ciorna, a declarat pentru FT că 104 elevi și 60 de profesori au supraviețuit atacului pentru că reușiseră să ajungă în adăpostul subteran înainte ca drona să lovească clădirea, puțin după ora locală 9:00.
Zelenski a spus că, la începutul războiului, Moscova își concentra atacurile în principal asupra instalațiilor energetice și militare, iar Ucraina a răspuns în același mod.
Acum, a spus el, dronele rusești nu se mai limitează la a vâna civili în Herson și Sumî. Ele lovesc școli, noduri de telecomunicații și centre de date.
Luni, o dronă a lovit Academia Națională de Științe a Ucrainei, în centrul Kievului. Joi, aproximativ în momentul în care a fost lovită școala, două drone rusești au explodat pe unul dintre principalele poduri ale capitalei. Autoritățile au anunțat că o a treia dronă a lovit podul joi seară, provocând un incendiu și avariind un pilon de susținere, carosabilul și un parapet de protecție.
Zelenski a declarat că atacurile nu urmăresc doar distrugerea infrastructurii, ci și „să pună presiune pe oameni” și să semene frică prin bombardamente neîncetate.
„Forțele armate ale Rusiei nu lovesc școli sau spitale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Potrivit dreptului internațional, atacarea deliberată a infrastructurii civile este crimă de război.
Înregistrări video de pe rețelele sociale, verificate de FT, arată însă că obiective civile au fost lovite.
Resturile dronei recuperate de la școala din Kiev lovită joi purtau marcaje ale producătorilor ruși și inscripții scrise de mână în limba rusă. Unele componente indicau că fuseseră fabricate în Rusia pe 28 iulie, în timp ce altele arătau că au fost produse în Occident.
Ministerul ucrainean al Educației a documentat peste 4.700 de atacuri rusești asupra instituțiilor de învățământ, iar Organizația Mondială a Sănătății a confirmat atacuri asupra a peste 3.000 de unități medicale, de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, în 2022.
Plimbându-se prin sălile de clasă goale, decorate cu lucrări făcute de copii, în timp ce mirosul de fum încă plutea greu în aer, Zelenski a spus că, pentru că Putin nu a putut cuceri teritoriul Donbasului, acum recurge la „atac[uri] masiv[e], ucideri masive”.
„N-au putut organiza ocupația și de aceea fac acum același atac masiv, ucidere masivă”, a spus el în limba engleză, descriind campania ca pe o încercare de a-i înspăimânta pe civili, de a-i alunga din orașe și de a slăbi capacitatea Ucrainei de a susține războiul.
În ultimele săptămâni, Rusia și-a intensificat atacurile aeriene asupra Kievului, folosind drone cu reacție mai rapide, care pun la grea încercare apărarea antiaeriană ucraineană. Atacurile sunt neîncetate și continuă adesea toată noaptea, dând peste cap viața de zi cu zi a celor peste 3 milioane de locuitori ai capitalei.
Zelenski a spus că Rusia a lansat aproximativ 500 de drone în ultima zi, dintre care circa jumătate cu motor cu reacție, mult mai greu de doborât. Potrivit lui, Ucraina distruge aproximativ 57% dintre dronele cu reacție și între 85% și 90% dintre dronele convenționale.
Ucraina se grăbește să producă o dronă interceptoare de mare viteză, capabilă să doboare armele rusești cu reacție. Zelenski a spus că în prezent sunt testate cinci interceptoare. Până la sfârșitul lui octombrie, Ucraina va putea produce aproximativ 400 de bucăți dintr-unul dintre aceste modele. Celelalte patru sunt încă în faza de testare.
Președintele a spus că eforturile de a contracara dronele rusești se lovesc de obstacole, inclusiv de lipsa motoarelor pentru interceptoare. „Motoarele [sunt] cheia, chiar importăm multe motoare”, a spus el. „Avem și motoare din producție proprie, dar nu suficiente”.
Zelenski a mai spus că Ucraina se confruntă și cu o gaură în buget, care împiedică dezvoltarea și producția de masă a unor arme defensive esențiale.
Potrivit lui, avioanele F-16 de fabricație americană se dovedesc eficiente împotriva noilor drone rusești cu reacție. Prea multe dintre aceste aparate, aproximativ jumătate, petrec însă perioade lungi în Europa pentru reparații și mentenanță.
Unele avioane, a spus el, revin atât de greu încât Ucraina pierde timp prețios tocmai când are cea mai mare nevoie de ele pentru a-și apăra spațiul aerian.
Kievul vrea ajutorul partenerilor occidentali pentru a muta o parte mai mare din lucrările de mentenanță pe teritoriul Ucrainei. Argumentul lui Zelenski este că, ținute mai aproape de front, avioanele ar putea fi repuse mai repede în serviciu.
Zelenski a criticat guvernele SUA și europene pentru ceea ce a descris drept o voință politică insuficientă de a-l forța pe Putin să pună capăt războiului. El a susținut că partenerii Ucrainei au pârghiile economice și diplomatice necesare pentru a exercita o presiune mai mare asupra Moscovei.
Întrebat dacă partenerii fac tot ce pot pentru a ajuta Kievul, Zelenski a răspuns: „Nu suficient, desigur că nu suficient”.