China a anunțat o creștere de 7% a cheltuielilor militare și un plan pe cinci ani menit să reducă dependența armatei și a industriei sale de tehnologia occidentală, scrie The New York Times.
De la loviturile militare din Iran până la tarifele impuse la nivel global, Statele Unite au folosit forța militară și presiunea economică pentru a-și impune voința. Liderul suprem al Chinei, Xi Jinping, se pregătește pentru această perioadă de rivalitate periculoasă investind masiv în inteligență artificială, calcul cuantic și alte tehnologii strategice, în timp ce extinde și forțele armate ale țării.
Detalii despre ambițiosul plan al lui Xi pentru următorii cinci ani ai ascensiunii tehnologice a Chinei au fost prezentate, joi, la o reuniune a legislativului național de la Beijing. Abordarea reflectă convingerea lui Xi că această competiție cu Statele Unite va fi decisă, în cele din urmă, de inovația tehnologică care generează putere economică, militară și culturală.
Planul prevede stimularea unor noi motoare de creștere economică în industrii emergente precum calculul cuantic, bio-producția, energia pe bază de hidrogen și energia de fuziune, interfețele creier-computer, inteligența întrupată (embodied intelligence) și rețelele mobile 6G.
„În mijlocul unei competiții internaționale acerbe, trebuie să câștigăm inițiativa strategică”, se arată în document.
Pe măsură ce relația Chinei cu Statele Unite s-a deteriorat, punând în pericol accesul Beijingului la tehnologia americană, liderii chinezi consideră că autosuficiența tehnologică devine tot mai urgentă. Xi însuși a declarat în octombrie că China ar trebui „să profite de această fereastră de oportunitate pentru a ne consolida și extinde avantajele”.
Chiar dacă Xi se pregătește să îl primească pe președintele Donald Trump la începutul lunii aprilie, într-o încercare de a prelungi armistițiul comercial, el își dublează eforturile pentru a se asigura că economia și armata Chinei nu sunt vulnerabile la eventuale întreruperi ale accesului la semiconductori avansați și alte tehnologii critice din Occident.
Loviturile militare americane și israeliene în curs împotriva Iranului, precum și atacul Statelor Unite asupra Venezuelei din ianuarie – care a dus la capturarea președintelui Nicolas Maduro și la preluarea industriei petroliere a țării – ar fi putut amplifica neîncrederea liderilor chinezi față de Donald Trump, a spus Daniel R. Russel, fost secretar adjunct de stat pentru Asia de Est și Pacific.
„Donald Trump poate crede că demonstrează o forță militară care va intimida Beijingul”, a spus Russel, în prezent cercetător la Asia Society Policy Institute. „Dar acțiunile sale din Venezuela și Iran sunt mai degrabă susceptibile să întărească determinarea Beijingului de a-și consolida capacitatea de a rezista presiunii americane și de a-și strânge alinierea cu Rusia”.
Pentru a întări China în fața amenințărilor percepute, Xi este, de asemenea, hotărât să continue consolidarea Armatei Populare de Eliberare, chiar și după epurările din conducerea militară care au îndepărtat generali de rang înalt și au lăsat unele poziții de conducere vacante.
Guvernul a anunțat, joi, că va crește cheltuielile militare cu 7% în acest an față de anul trecut, ducând bugetul militar la aproximativ 277 de miliarde de dolari – aproximativ o treime din cheltuielile militare propuse de administrația Trump pentru anul fiscal 2026.
Totuși, Xi a indicat că victoria pe termen lung depinde mai puțin de nivelul brut al cheltuielilor și mai mult de capacitatea țării de a domina industriile viitorului. Noul plan prevede progrese tehnologice majore, inclusiv în dezvoltarea medicamentelor, exploatarea minieră în adâncurile oceanelor și cercetarea energiei de fuziune. Termenul „inteligență artificială” este menționat de peste 50 de ori.
În domenii precum inteligența artificială, robotica, calculul cuantic și rețelele 6G, „cred că există un sentiment puternic în rândul factorilor de decizie din China că pot prelua conducerea în fața Statelor Unite”, a declarat Kyle Chan, cercetător la Brookings Institution, specializat în politicile industriale ale Chinei.
Obiectivele stabilite în plan sunt ca „niște lumini uriașe care ghidează birocrații centrali, oficialii locali, companiile interne și multinaționalele asupra priorităților țării pentru următorii cinci ani”, spune Scott Kennedy, cercetător la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Washington și autorul unui studiu despre ambițiile tehnologice ale Chinei.
„Factorii de decizie vor trebui să dezvolte politici mai specifice pentru a atinge aceste obiective, iar companiile vor trebui să își alinieze strategiile, cel puțin la nivel declarativ, cu aceste direcții”, a scris Kennedy într-un comentariu trimis prin e-mail.
Planul prevede, de asemenea, investiții pentru consolidarea industriilor avansate ale Chinei, precum roboții industriali și industria farmaceutică. Deși Xi stabilește viziunea națională, implementarea cade adesea în sarcina autorităților locale din întreaga țară, ceea ce poate duce la creșteri rapide ale producției care depășesc granițele Chinei și tensionează relațiile cu partenerii comerciali.
„În măsura în care politicile industriale sunt implementate cu puțină coordonare între nivelurile locale, supracapacitatea va continua să fie o caracteristică”, precizează Zongyuan Zoe Liu, cercetător senior la Consiliul pentru Relații Externe, un think tank american cu sediul la New York, specializat în strategia economică a Chinei. „Asta înseamnă că producătorii chinezi vor continua să caute cumpărători în întreaga lume. Tactica este o combinație între exporturi și mutarea capacităților de producție în străinătate”.