Specialiștii în energie și securitate cibernetică, reuniți la forumul de la Cluj-Napoca, avertizează că, în ultimele luni, au crescut atât numărul, cât și intensitatea atacurilor cibernetice asupra infrastructurii din România. În spatele acestor acțiuni nu se află doar hackeri individuali, ci și actori statali, care pot urmări destabilizarea infrastructurii critice. În acest context, finanțarea măsurilor de protecție rămâne o provocare pentru operatorii din energie, însă ANRE susține că pot fi găsite soluții pentru susținerea acestor investiții.
Atacurile cibernetice asupra infrastructurii energetice devin tot mai frecvente și mai intense. Specialiștii spun că incidentele apar la intervale tot mai scurte, iar ritmul accelerat al dezvoltării tehnologice face ca sistemele de protecție să trebuiască actualizate constant.
„Întrebarea mea, de fiecare dată când vorbesc cu echipa mea despre securitate cibernetică, este: cum putem să fim siguri că am făcut destul? Cum putem să știm că știm destul? Din păcate, răspunsul nu este simplu, pentru că dezvoltarea tehnologică și cea din zona atacurilor cibernetice sunt imense. În fiecare an trebuie să investim, în fiecare an trebuie să schimbăm sisteme cu unele mai performante”, a explicat Ondrej Safar, country manager al unei companii de distribuție a energiei.
Creșterea numărului de incidente este confirmată și de reprezentanții Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC). Dacă în prima parte a anului atacurile semnificative erau semnalate, în medie, o dată pe lună, acum specialiștii se confruntă cu astfel de situații aproape săptămânal, uneori chiar la intervale de câteva zile.
„Pot să vă spun din experiența recentă că, dacă până pe la jumătatea anului incidentele semnificative le vedeam cam o dată pe lună, acum deja nu trece o săptămână, uneori chiar câteva zile, fără să apară câte un incident relevant pe care trebuie să îl luăm în calcul. Este o creștere evidentă pe care o vedem în ceea ce privește intensitatea atacurilor cibernetice”, susține Gabriel Dinu, director adjunct al Directoratului Național de Securitate Cibernetică.
În cazul unei situații extreme, precum o pană generalizată de curent, comunicațiile instituțiilor care gestionează situațiile de urgență trebuie să rămână funcționale. Serviciul de Telecomunicații Speciale dispune de o rețea proprie, care poate asigura comunicațiile chiar și atunci când rețelele comerciale de telefonie nu mai sunt disponibile.
„Pentru tot ceea ce înseamnă partea de urgență, elementele critice și securitate, STS gestionează o infrastructură distribuită la nivel național, o rețea TETRA. Este un standard european de comunicații, denumit Terrestrial Trunked Radio, care are exact acest scop: de a asigura comunicațiile în lipsa operatorilor de telefonie clasică”, a afirmat Gabriel David, prim-adjunct al directorului STS.
O altă problemă importantă este finanțarea investițiilor necesare pentru protejarea infrastructurii energetice. În condițiile în care facturile la energie sunt deja ridicate, orice cost suplimentar trebuie gestionat cu atenție. Reprezentanții Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) spun însă că există o metodologie clară pentru stabilirea tarifelor și că investițiile în securitate cibernetică pot fi luate în calcul.
„Nu politicul stabilește tarifele. La ANRE este o metodologie foarte clară, în care avem criterii stabilite de specialiști, dacă vreți, ca o formulă. Fiecare operator vine cu datele către autoritate și, pe baza metodologiei aprobate anul trecut, se stabilesc tarifele pentru fiecare operator în parte. Niciodată nu s-a pus problema să discutăm cu un operator și să nu găsim soluții pentru investițiile în securitate cibernetică”, a concluzionat Mircea Man, secretar general ANRE.
