Specialiştii vor să afle care ar fi impactului aplicării măsurii în România şi cu cât ar creşte veniturile românilor.
Un specialist din Ministerul Muncii a explicat luni, în exclusivitate la Antena 3 CNN, care sunt variantele de salarii pe care se lucrează.
Este vorba despre o directivă europeană care trebuie transpusă în legislația națională până la jumătatea lunii noiembrie a acestui an.
În prezent, la Ministerul Muncii sunt analizate mai multe variante, însă cel mai probabil se va merge cu varianta 50% din salariul mediu pe țară.
Este vorba despre o directivă europeană care trebuie transpusă în legislația națională până pe data de 15 noiembrie a acestui an.
"În acest moment, la nivelul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale se lucrează la transpunerea acestei directive europene care le cere statelor membre ca salariul minim brut pe țară garantat în plată să fie adecvat și să fie bazat pe formule clare, formule care să fie la rândul lor bazate pe indicatorii macroeconomici din fiecare stat membru.
Dacă ne uităm la România, noi am făcut pași importanți pentru adecvarea acestor salarii minime brute pe țară garantate în plată.
Spre exemplu, în anul 2023, din octombrie, salariul minim brut pe țară garantat în plată a devenit 3300 de lei, în timp ce salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat este de 6.789 lei.
Această directivă cere ca salariul minim brut pe țară garantat în plată să fie măcar 50% din salariul mediu. Se vede că s-a apropiat foarte mult acest salariu minim de acest salariu mediu.
Dacă ne uităm, totuși, și din iulie 2024, salariul minim brut pe țară garantat în plată va fi de 3.700 lei. Aceasta este o decizie pe care a luat-o Guvernul României în Consiliul Național tripartit din care fac parte de asemenea și sindicatele și patronatele.
Pe de altă parte, salariul mediu brut pe țară utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat în 2024 este de 7567 de lei, ceea ce înseamnă, din nou, o apropiere foarte mare a salariului minim de salariul mediu, așa cum cere această directivă europeană la care se lucrează pentru transpunere la nivelul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.
Acestea sunt cifrele brute pe care le utilizăm și pe care le utilizează și agenții economici în momentul în care fac plățile către angajați și către bugetul asigurărilor sociale de stat și, de asemenea, către celelalte instituții care au impuneri", a explicat Raul Giuglea, purtător de cuvânt la Ministerul Muncii, luni, în exclusivitate la Antena 3 CNN.
În România, în prezent sunt peste 1.000.000 de angajați plătiți cu salariul minim pe economie.
Cum a apărut inițiativa implementării salariului minim european
Directiva 2041/2022 privind salariul minim adecvat în UE a fost adoptată în 2022 de Parlamentul European, iar din momentul intrării în vigoare a acesteia (octombrie 2022), statele membre au avut la dispoziție doi ani pentru a transpune prevederile acesteia în legislația locală.
Momentul "zero" al inițiativei a fost anul 2017, când întreg ansamblul instituțional al Uniunii Europene a proclamat Pilonul european al drepturilor sociale.
Uniunea Europeană vrea să stabilească un "salariu minim european", care nu va avea însă aceeași valoare în toate țările.
Eugen Tomac: "România trebuie să implementeze salariul minim european. Nivelul de salarizare este mic"
Salariul mediu din România este încă foarte mic raportat la cel minim, dar şi la coşul zilnic, spunea recent europarlamentarul Eugen Tomac, la emisiunea Be EU, de la Antena 3 CNN.
România trebuie să implementeze salariul minim european cel târziu în 2024, potrivit angajamentelor pe care și le-a luat, dar și a unei directive europene în acest sens.
Aceasta prevede că fiecare stat va stabili nivelul venitului minim în funcție de condițiile sociale, economice, dar și de evoluția indicatorilor macroeconomici.
Sunt aici două aspecte extrem de importante în ceea ce privește punctul de pornire în calcul.
Pe de o parte, ar putea fi vorba despre valoare a coșului de cumpărături, o altă variantă ar fi stabilirea unui procent raportat la salariul mediu.
"Şi în Uniunea Europeană, şi în România, există aspecte care trezesc interese şi dezbaterii vii în comisie, pentru că e nevoie de mai multă transparenţă, un echilibru între remunerare şi condiţii, pentru că e frustrare când ştii că dai totul şi nu eşti remunerat la fel, e nevoie de o îmbunătăţire.
Apoi discriminarea care există în continuarea în unele state între bărbaţi şi femei, dar această chestiune a fost eliminată în România.
Toate aceste prevederi pe care Comisia le propune şi trebuie să le adoptăm sunt extrem de importante în momentul de faţă. Oamenii trebuie să se simtă protejaţi când au nevoie de acest sprijin.
Cât priveşte salariul minim european, România începe să se alinieze la cerinţele UE şi cred că acesta este un pas important, dar nivelul nostru de salarizare este încă mic raportat la celelalte state.
În România, salariul minim de acum răspunde la criteriile pe care le defineşte ţara noastră, dar avem un salariu mediu foarte mic raportat la salariul minim", a spus recent europarlamentarul Eugen Tomac, liderul PMP, la emisiunea Be EU, de la Antena 3 CNN.
