Trecerea la moneda euro reprezintă un proces complex, bazat pe criterii economice stricte impuse de Uniunea Europeană şi nu este doar o decizie politică. Deși, Bulgaria şi România au pornit împreună pe drumul integrării europene, doar Sofia a primit undă verde pentru aderarea la zona euro din partea Comisiei Europene. În rândurile de mai jos sunt prezentate diferențele dintre economiile celor două ţări și ce anume a blocat Bucureștiul în drumul său spre moneda unică.
Criteriile pentru ca o ţară să poată adopta moneda Euro
Pentru a adopta moneda euro, o țară trebuie să îndeplinească așa-numitele criterii de convergență, cunoscute drept "criteriile de la Maastricht", stabilite prin Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Acestea au fost gândite pentru a garanta că economiile statelor candidate sunt suficient de stabile și aliniate cu cele din zona euro, astfel încât, trecerea la moneda unică să nu genereze dezechilibre majore.
Există patru criterii principale pentru ca un stat să poată trece la moneda euro:
- un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB;
- un nivel al datoriei publice sub 60% din PIB sau într-o tendință clară de scădere;
- o inflație medie care să nu depășească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media celor trei state membre cu cele mai bune rezultate;
- stabilitatea cursului de schimb, adică participarea la mecanismul ERM II timp de cel puțin doi ani fără fluctuații semnificative.
Pe lângă aceste patru criterii principale menţionate mai sus, se mai evaluează și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung.
În plus, Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană analizează și factori calitativi, precum independența băncii centrale, soliditatea instituțională, dar și capacitatea administrativă de a implementa politicile zonei euro. Așadar, adoptarea monedei euro nu este doar o chestiune de cifre, ci și de încredere, stabilitate politică și angajament pe termen lung față de regulile fiscale și economice ale Uniunii.
Condiţii pe care Bulgaria le îndeplineşte şi Romania nu
Una dintre principalele condiții pe care Bulgaria a reușit să o respecte, iar România, nu este legată de nivelul inflației. În timp ce vecinii noştri din sud au menținut, în ultimii ani, o inflație mai apropiată de media zonei euro – chiar dacă au avut și ei creșteri temporare – ţara noastră s-a confruntat cu o inflație persistent ridicată, depășind pragul de referință stabilit de criteriile de convergență. Această instabilitate a prețurilor reflectă și o capacitate mai redusă a politicilor fiscale și monetare din România de a controla presiunile inflaționiste.
Un alt aspect esențial îl constituie deficitul bugetar. Bulgaria a menținut, în general, un deficit bugetar sub limita de 3% din PIB, având chiar ani cu excedent. În contrast, România a înregistrat deficite constante și crescute, ajungând în procedură de deficit excesiv încă din 2020, iar eforturile de consolidare fiscală au fost adesea amânate sau incoerente. Această lipsă de disciplină bugetară afectează percepția investitorilor și încrederea instituțiilor europene în capacitatea țării de a respecta regulile zonei euro.
Participarea la mecanismul ERM II este o altă diferență majoră. Bulgaria a aderat oficial la acest mecanism în iulie 2020, ceea ce presupune menținerea unei stabilități a cursului de schimb față de euro timp de cel puțin doi ani, fără intervenții majore. România, în schimb, nu a intrat nici până astăzi în ERM II, ceea ce înseamnă că, procedural, nici nu poate adera la moneda unică în viitorul apropiat. Intrarea în acest mecanism necesită o voință politică clară și o colaborare strânsă cu Banca Centrală Europeană – aspecte la care Bucureștiul a fost mai ezitant.
Bulgaria a demonstrat o mai mare coerență instituțională și angajament politic în raport cu obiectivul aderării la euro. A creat structuri dedicate, a comunicat constant cu partenerii europeni și a integrat reformele necesare într-un plan național clar. România, deși declară frecvent că dorește să adopte moneda euro, nu a oferit un calendar realist și nu a implementat măsuri structurale consistente, ceea ce alimentează percepția că euro rămâne, în realitate, un obiectiv amânat pe termen nedefinit.
Deşi, la începutul lunii trecute, Comisia Europeană a anunţat că Bulgaria este pregătită să adopte moneda euro începând cu 1 ianuarie 2026, jumătate dintre cetăţenii bulgari nu vor să treacă la moneda unică.
Când ar putea trece România la Euro
România ia în considerare de mulți ani adoptarea monedei euro, însă, trecerea efectivă depinde de îndeplinirea unor criterii economice stricte impuse de Uniunea Europeană. Printre acestea se numără stabilitatea prețurilor, deficitul bugetar redus, datoria publică sub un anumit prag și stabilitatea cursului de schimb. Deși autoritățile române au avansat în trecut mai multe termene posibile – unele vizând anul 2026 sau chiar 2029 – realitatea economică și contextul geopolitic au impus amânări repetate. În prezent, România nu îndeplinește toate condițiile necesare pentru aderarea la zona euro, dar oficialii susțin că ținta rămâne valabilă pe termen mediu.
Pe lângă decizia economică şi cea politică, adoptarea monedei euro presupune şi un angajament ferm față de integrarea europeană mai profundă. Pentru a grăbi tranziția, România ar trebui să accelereze reformele structurale, să îmbunătățească absorbția fondurilor europene și să asigure o creștere economică sustenabilă.
În plus, susţin experţii, este esențială pregătirea poporului român și a mediului de afaceri din ţara noastră pentru schimbările pe care le va aduce noua monedă. Deși nu există un calendar clar stabilit în acest moment, specialiștii estimează că România ar putea fi pregătită pentru adoptarea euro cel mai devreme în a doua parte a acestui deceniu, cu condiția unei traiectorii economice stabile și coerente.
Ştiri video recomandate
