Începând cu 1 iulie 2025, românii se vor confrunta cu un nou val de scumpiri, odată ce măsurile de plafonare a prețurilor la alimentele de bază, energie electrică și polițele RCA vor expira. Aceste schimbări vor avea un impact semnificativ asupra bugetelor gospodăriilor, mai ales în contextul unei inflații în creștere, care a atins 5,5% în luna mai 2025, conform Institutului Național de Statistică (INS). O serie de alimente vor fi afectate de eliminarea plafonării adaosului comercial, iar asta înseamnă că vor fi scumpiri semnificative de la 1 iulie 2025.
Expiră plafonarea prețurilor la alimente de bază
Măsura de plafonare a adaosului comercial pentru 17 alimente de bază, introdusă în august 2023, a fost un răspuns la inflația galopantă care a afectat puterea de cumpărare a românilor. Prin această ordonanță, adaosul comercial pentru anumite produse esențiale a fost limitat la 20%, ceea ce a dus la reduceri de preț de până la 33% în unele cazuri, conform rapoartelor oficiale. Această măsură a fost prelungită succesiv, ultima dată până la 30 iunie 2025, dar, în absența unei noi decizii guvernamentale, plafonarea va expira, permițând comercianților să stabilească liber prețurile.
Această liberalizare a prețurilor va avea un impact direct asupra coșului zilnic al românilor, mai ales pentru că alimentele vizate sunt consumate frecvent în majoritatea gospodăriilor. Deși în primele luni după 1 iulie 2025 prețurile ar putea rămâne relativ stabile datorită contractelor comerciale existente, specialiștii estimează că, din toamna anului 2025, majorările ar putea ajunge până la 15%, în special pentru produsele sezoniere, cum ar fi fructele și legumele.
Vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici (ANMC), Feliciu Paraschiv, a explicat că eliminarea plafonării va avea un efect de domino asupra întregului lanț de producție și distribuție. „Costurile cu energia influențează direct prețurile de producție, transport și depozitare. Fără plafonare, estimăm o scumpire de minimum 5%, iar dacă adăugăm și impactul energiei, creșterile pot ajunge ușor la 10-15%,” a declarat acesta. În plus, lipsa unui guvern stabil complică posibilitatea prelungirii acestor măsuri, ceea ce amplifică incertitudinea economică.
De ce a fost introdusă plafonarea?
Plafonarea adaosului comercial a fost o măsură temporară menită să protejeze consumatorii în fața inflației ridicate din 2023. La acea vreme, prețurile alimentelor creșteau rapid din cauza mai multor factori, inclusiv criza energetică, scumpirea îngrășămintelor și a pesticidelor, precum și perturbările din lanțul de aprovizionare cauzate de tranzitul cerealelor ucrainene prin România. Măsura a fost prelungită de mai multe ori datorită succesului său în menținerea unor prețuri accesibile, dar și din cauza persistenței problemelor economice. Cu toate acestea, economiștii avertizează că prelungirea repetată a plafonării a creat distorsiuni pe piață, afectând producătorii și comercianții mici, care s-au confruntat cu marje de profit reduse.
Ce înseamnă eliminarea plafonării?
Odată cu expirarea plafonării, comercianții vor putea ajusta prețurile în funcție de costuri și cerere. Aceasta înseamnă că prețurile la raft vor reflecta mai fidel costurile reale de producție, transport și distribuție, care au crescut semnificativ în ultimii ani. Deși această liberalizare ar putea stimula concurența pe termen lung, pe termen scurt va pune presiune suplimentară pe bugetele gospodăriilor, în special pe cele cu venituri mici și medii.
Ce alimente se scumpesc de la 1 iulie 2025
Lista alimentelor afectate de expirarea plafonării include 17 produse esențiale, care fac parte din coșul zilnic al majorității românilor. Aceste produse, care au beneficiat de un adaos comercial limitat la 20%, vor înregistra creșteri de preț estimate între 5% și 15%, în funcție de sezonalitate și de costurile asociate lanțului de aprovizionare. Iată lista completă a alimentelor vizate, conform surselor oficiale:
- Pâine albă simplă (300-500 g, fără specialități)
- Lapte de vacă de consum (1 l, grăsime 1,5%, cu excepția UHT)
- Brânză telemea de vacă vrac
- Iaurt simplu din lapte de vacă (3,5% grăsime, maxim 200 g)
- Făină albă de grâu „000” (maxim 1 kg)
- Mălai (maxim 1 kg)
- Ouă de găină calibrul M
- Ulei de floarea-soarelui (maxim 2 l)
- Carne proaspătă de pui (pui întreg, tacâmuri, pulpe cu os, aripi, varianta standard)
- Carne proaspătă de porc (carne porc lucru, pulpă porc cu/fără os, spată de porc)
- Legume proaspete vrac (roșii, ceapă, castraveți, fasole uscată, morcovi, ardei gras Bianca, ardei capia, usturoi)
- Fructe proaspete vrac (mere roșii, mere golden, prune, pere, struguri de masă)
- Cartofi proaspeți albi vrac
- Zahăr alb tos (maxim 1 kg)
- Smântână (12% grăsime)
- Unt (maxim 250 g)
- Magiun (maxim 350 g)
Impactul asupra consumatorilor
Aceste alimente sunt consumate zilnic de majoritatea gospodăriilor din România, ceea ce face ca scumpirile să fie resimțite rapid. De exemplu, pâinea, care este un element de bază în dieta românilor, ar putea înregistra o creștere semnificativă, mai ales din cauza costurilor ridicate cu energia utilizată în procesul de producție. La fel, carnea și lactatele, industrii mari consumatoare de energie, vor transfera costurile suplimentare către consumatori. Legumele și fructele proaspete, în special cele sezoniere, sunt așteptate să înregistreze cele mai mari creșteri, de până la 15%, din cauza cererii ridicate în lunile de vară.
Specialiștii avertizează că, deși prețurile ar putea rămâne stabile în primele luni după 1 iulie datorită contractelor comerciale existente, din septembrie 2025 este posibil să asistăm la o creștere treptată, care va afecta puterea de cumpărare.
Cum pot fi gestionate scumpirile
Pentru a face față acestor majorări, consumatorii sunt încurajați să adopte strategii de economisire, cum ar fi:
- Cumpărăturile în vrac: Achiziționarea unor cantități mai mari de alimente neperisabile, cum ar fi făina, mălaiul sau uleiul, poate reduce costurile pe termen lung.
- Alegerea produselor de sezon: Fructele și legumele de sezon sunt, de obicei, mai accesibile decât cele importate.
- Compararea prețurilor: Verificarea ofertelor din mai multe magazine poate ajuta la identificarea celor mai bune prețuri.
- Reducerea risipei alimentare: Planificarea meselor și păstrarea corectă a alimentelor pot preveni pierderile inutile.
Alți factori care influențează prețul alimentelor
Pe lângă expirarea plafonării adaosului comercial, mai mulți factori contribuie la creșterea prețurilor alimentelor. Acești factori sunt interconectați și amplifică impactul liberalizării prețurilor, punând o presiune suplimentară pe consumatori.
1. Scumpirea energiei electrice
Eliminarea plafonării prețurilor la energia electrică, care va intra în vigoare tot de la 1 iulie 2025, este unul dintre principalii factori care vor influența costurile alimentelor. Până acum, consumatorii casnici beneficiau de tarife plafonate, cum ar fi 0,68 lei/kWh pentru un consum de până la 100 kWh sau 0,80 lei/kWh pentru consumuri între 100 și 255 kWh. După liberalizarea pieței, prețurile ar putea ajunge între 1,04 și 1,66 lei/kWh, în funcție de furnizor, ceea ce reprezintă o creștere de până la 130% în unele cazuri.
Aceste majorări vor afecta întregul lanț de aprovizionare, de la producție la transport și depozitare. De exemplu, industriile cărnii și laptelui, care depind de procese energointensive, vor înregistra costuri de producție mai mari, care vor fi transferate către consumatori. La fel, costurile de transport și refrigerare pentru legume și fructe proaspete vor crește, ducând la prețuri mai mari la raft.
2. Inflația și puterea de cumpărare
Conform INS, rata anuală a inflației a crescut de la 4,9% în aprilie 2025 la 5,5% în mai 2025, iar mărfurile alimentare s-au scumpit cu 6,53% în această perioadă. Această tendință ascendentă este alimentată de costurile mai mari ale materiilor prime, dar și de instabilitatea economică și politică. Într-un context în care salariile nu cresc proporțional, puterea de cumpărare a românilor scade, ceea ce face ca scumpirile să fie și mai greu de suportat.
3. Problemele din lanțul de aprovizionare
Criza îngrășămintelor și pesticidelor, precum și perturbările cauzate de tranzitul cerealelor ucrainene prin România, continuă să afecteze prețurile materiilor prime agroalimentare. Deși România se așteaptă să înregistreze o recoltă record de grâu în 2025, problemele logistice și costurile ridicate de transport pot anula parțial beneficiile acestei producții. În plus, importurile de produse alimentare din SUA, care au atins 184 de milioane de dolari în 2024, ar putea crește prețurile pe piața locală, mai ales în contextul unui război tarifar între UE și SUA.
4. Sezonalitatea și cererea
Legumele și fructele proaspete, care sunt extrem de populare în lunile de vară, sunt așteptate să înregistreze cele mai mari creșteri de preț din cauza cererii ridicate. De exemplu, roșiile, castraveții și ardeii, care sunt consumate în cantități mari în sezonul estival, ar putea deveni mai scumpe cu până la 15%. În plus, costurile de depozitare și transport, influențate de scumpirea energiei, vor amplifica aceste majorări.
Alte scumpiri de la 1 iulie 2025
Pe lângă alimente, românii vor resimți și alte majorări de prețuri începând cu 1 iulie 2025, ca urmare a expirării altor măsuri de plafonare. Aceste scumpiri vor afecta mai multe aspecte ale vieții de zi cu zi, punând o presiune suplimentară pe bugetele gospodăriilor.
1. Energia electrică
După cum am menționat, eliminarea plafonării prețurilor la energia electrică va duce la facturi mai mari pentru consumatorii casnici. De exemplu, pentru o gospodărie cu un consum mediu de 160 kWh/lună, factura ar putea crește de la 128 lei la 278-316 lei, în funcție de furnizor.
Ministerul Energiei a promis sprijin pentru consumatorii vulnerabili prin tichete lunare, dar detaliile acestei măsuri nu sunt încă clare.
2. Polițele RCA
Plafonarea tarifelor RCA, introdusă în primăvara anului 2023 după falimentul Euroins, va expira și ea la 1 iulie 2025. Aceasta înseamnă că asigurătorii vor putea ajusta liber tarifele, ceea ce ar putea duce la o „explozie” a prețurilor. În prezent, o poliță RCA pentru 12 luni poate depăși 3.000 de lei, iar eliminarea plafonării ar putea agrava situația, mai ales pentru șoferii din zonele urbane sau pentru cei cu vehicule mai puternice. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a introdus o nouă metodologie de calcul, bazată pe puterea motorului și zona de înregistrare a vehiculului, dar fără plafonare, costurile ar putea deveni prohibitive pentru mulți șoferi.
3. Alte servicii și produse
Eliminarea plafonării la energie și alimente va avea un efect de domino asupra altor sectoare. De exemplu, costurile mai mari de transport și producție ar putea duce la scumpiri la carburanți, servicii de masă (cum ar fi restaurantele) și alte produse nealimentare. În plus, există speculații privind introducerea unor noi taxe, ceea ce ar putea amplifica impactul scumpirilor.
Începând cu 1 iulie 2025, expirarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază, a prețurilor la energie electrică și a tarifelor RCA va aduce scumpiri semnificative pentru români. Alimentele esențiale, precum pâinea, carnea, laptele, fructele și legumele, vor înregistra creșteri de preț estimate între 5% și 15%, în timp ce facturile la energie ar putea crește cu mult mai mult. Aceste majorări, combinate cu inflația și alți factori economici, vor pune presiune pe bugetele gospodăriilor, în special pe cele cu venituri mici.
Ştiri video recomandate
