Licenţa de exploatare a proiectului de la Roşia Montană este secretă pentru că aşa prevede legea românească, iar noi nu vrem să încălcăm legea, a declarat, sâmbătă seara, la Antena 3, în emisiunea "Q&A", Dragoş Tănase, directorul general al Roşia Montană Gold Corporation.
'Documentul /licenţa de exploatare, n.r./ este secret pentru că aşa prevede legea românească, adică toate licenţele de exploatare sunt secrete. Roşia Montană nu are un tratament special, ci noi ne încadrăm într-un cadru legal. Noi am făcut publice toate informaţiile relevante din contract. Nu suntem dispuşi să încălcăm legea românească. Această licenţă se referă la conţinutul geologic al zăcământului de la Roşia Montană. Am investit în acest program zeci de milioane de dolari', a afirmat Tănase.
Potrivit oficialului RMGC, construcţia minei de la Roşia Montană va avea un impact pozitiv asupra mediului încă de la început.
'Pe lângă mina pe care o construim la Roşia Montană, noi preluăm şi obligaţiile de mediu, în sensul că ne asumăm să reabilităm mediul, nu la finalul exploatării, ci de la începutul exploatării. Construcţia minei va avea un impact pozitiv asupra mediului încă de la început. Aceste ape acide vor dispărea de la Roşia Montană imediat cum noi terminăm construcţia minei. Vom planta copaci, vom planta o mie de hectare de pădure înainte de a începe operaţiunile miniere, iar în operaţiuni de 20 de ani vom defrişa 250 de hectare. Pe lângă locurile de muncă de la exploatarea minieră, vom angaja alte câteva sute de oameni în programe colaterale', a explicat directorul RMGC.
Guvernul a adoptat, în data de 27 august 2013, proiectul de lege referitor la Roşia Montană.
Actul normativ prevede aprobarea unui acord în baza căruia acţionarul majoritar al proiectul minier aurifer, Roşia Montană Gold Corporation /RMGC/, va transfera în etape cu titlu gratuit către acţionarul minoritar controlat de statul român o cotă de 5,69% din capitalul social al companiei. Participaţia indirectă a statului român urmează să ajungă, astfel, la 25%. Redevenţa minieră aplicabilă proiectului minier va fi de 6% (faţă de 4% în cazul celorlalte proiecte miniere) cu opţiunea statului român de a solicita plata acesteia în natură.
De asemenea, investitorul se angajează să întreprindă conservarea, amenajarea şi revitalizarea patrimoniului cultural, să asigure protecţia mediului şi eliminarea poluării istorice, să contribuie la dezvoltarea economică şi culturală durabilă a comunităţii din Roşia Montană.
Textul adoptat de Guvern mai prevede declararea proiectului ca fiind de utilitate publică şi de interes naţional deosebit, dar şi mandatarea unor entităţi publice să aducă la îndeplinire unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană.
Conform planului de afaceri al acţionarului majoritar, implementarea şi desfăşurarea exploatării minereurilor auro-argentifere vor duce la crearea a 2.300 locuri de muncă în faza de construcţie şi 900 locuri de muncă în faza de operare.
În 9 şi 10 septembrie a.c., senatorii Comisiei juridice şi cei ai Comisiei de administraţie au dat un vot negativ, în unanimitate, proiectului de lege referitor la Roşia Montană. Ulterior, premierul Victor Ponta a afirmat că, în cazul în care Parlamentul respinge proiectul de la Roşia Montană, licenţa de exploatare nu se va pune în aplicare.
