Societatea Națională a Sării (SALROM) a respins, luni, afirmațiile ministrului Economiei, care descriu compania drept „un caz de neasumare a responsabilității” și „consideră necesare o serie de clarificări bazate pe date obiective și verificabile”, potrivit unui comunicat de presă. Răspunsul vine după ce ministrul Economiei, Irinel Darău, a acuzat compania de neasumare, pentru că doi angajați au dat vina pe castori pentru dezastrul de la Salida Praid.
„1. Performanța economică reflectă responsabilitate, nu „neasumare”.
Evoluția SALROM din ultimii 4 ani demonstrează un model economic solid și o gestionare responsabilă a resurselor publice. În 2021, compania înregistra o cifră de afaceri de aproximativ 360 milioane lei și un profit net de circa 60 milioane lei. În 2022, veniturile au crescut la aproape 500 milioane lei, iar profitul a depășit 140 milioane lei.
În 2023, profitul s-a menținut la un nivel ridicat, în jurul a 150 milioane lei. În 2024, SALROM a continuat să performeze, cu o cifră de afaceri de peste 450 milioane lei și un profit de peste 130 milioane lei.
Concomitent, în aceeași perioadă, Salrom a făcut investiții de aproximativ 400 milioane lei.
Aceste rezultate nu sunt conjuncturale, ci reflectă disciplină financiară și capacitatea managerială constantă de a genera valoare. În mod constant, aproximativ 90% din profitul realizat a fost distribuit către Statul Român (51%) și Fondul Proprietatea (49%) sub formă de dividende, confirmând rolul SALROM ca furnizor net de resurse la bugetul public”, a transmis Salrom.
Legat de dezastrul de la Salina Praid, Salrom „respinge categoric ideea că ar fi oferit explicații simpliste” și spune că „Situația de la Salina Praid este rezultatul inacțiunii repetate a Administrației Naționale Apele Române (ANAR) și a Conversmin S.A (societate aflată sub tutela Ministerului Economiei)”.
„2. Cauzele dezastrului natural de la Praid, între necesitatea unei analize corecte și complete și acuze politice nefondate
SALROM respinge categoric ideea că ar fi oferit explicații simpliste. Situația de la Salina Praid este rezultatul inacțiunii repetate a Administrației Naționale Apele Române (ANAR) și a Conversmin S.A (societate aflată sub tutela Ministerului Economiei).
În acest context este important de menționat că factorii naturali care afectează cursurile de apă, inclusiv intervențiile faunei (precum coloniile de castori), au fost semnalate, începând din 2013 până în prezent, în mod repetat în documente oficiale ale autorităților competente în gospodărirea apelor, precum și mass-media. De asemenea, lipsa unor lucrări de investiții și întreținere în infrastructura hidrotehnică a contribuit și contribuie în continuare la vulnerabilitățile existente”, susține Salrom.
Astfel, compania susține că „singura entitate care a realizat și continuă să realizeze investiții concrete” pentru redeschiderea salinei și pentru asigurarea siguranței este însăși Salrom.
„3. Intervențiile la Salina Praid și situația reală
Pentru corecta informare a publicului și a autorităților, precizăm că, până în prezent, singura entitate care a realizat și continuă să realizeze investiții concrete pentru punerea în siguranță a zăcământului și pentru redeschiderea activității la Salina Praid este SALROM.
Nu există alte instituții care să fi intervenit efectiv, în mod direct, în aceste lucrări. Lucrările absolut necesare aflate în responsabilitatea altor instituții nu au fost efectuate nici în trecut, nici în prezent, ceea ce pune, din nou, în pericol investițiile companiei. De altfel, inclusiv fostul Ministru al Mediului recunoștea faptul că aceste investiții ce trebuiau a fi realizate de către ANAR nu au fost făcute pentru că, singurul beneficiar, conform spuselor dumnealui, ar fi fost doar Salrom, nu și comunitatea locală”, au mai transmis reprezentanții.
În încheiere, compania susține că, „orice evaluare trebuie realizată cu respectarea strictă a cadrului legal aplicabil”.
„4. Guvernanța corporativă și „respectarea” cadrului legal
În ceea ce privește referirile la „mijloace legale” și la responsabilitatea conducerii, SALROM subliniază că, orice evaluare trebuie realizată cu respectarea strictă a cadrului legal aplicabil.
În acest sens, menționăm că în ultimele 6 luni au existat modificări succesive în structura Consiliului de Administrație al SALROM, inclusiv situații în care au fost desemnați membri care nu îndeplineau condițiile minime prevăzute de legislația în vigoare.
P.S. Ne întrebăm dacă nu cumva, noile atacuri ale decidenților guvernamentali asupra uneia dintre puținele companii profitabile ale Statului Român nu au legătură cu investițiile de peste 600 milioane euro în exploatarea și procesarea grafitului, care vor genera venituri estimate la peste 2 miliarde de euro.
Probabil că nici menționarea Salrom în lista companiilor scoase „la mezat” nu este deloc întâmplătoarea. De altfel, cei peste 1300 de angajați ai Salrom se așteaptă ca Statul Român să-și majoreze participația pentru a-și proteja interesele într-o companie de interes strategic”, se mai arată în comunicat.
Doi angajați Salrom au dat vina pe castori pentru dezastrul de la Praid
Reacția actuală a Salrom vine după ce ministrul Economiei, Irinel Darău, a acuzat vineri compania de neasumare, după ce doi angajați au dat vina pe castori. Deputatul USR Adrian Giurgiu a povestit, vineri după-amiază, că Salrom a trimis la discuţii, în Comisia de Mediu din Camera Deputaţilor, două persoane care nu au în responsbailitate salina distrusă de inundaţii anul trecut, iar cei doi salariaţi au dat vina pe castori.
Ministrul Economiei, Irineu Darău, a spus că Salrom este „un exemplu de neasumare a consecinţelor”, subliniind că „cineva din conducere trebuie să plătească pentru ce s-a întâmplat la Praid”.
„În Comisia de Mediu am cerut o anchetă, i-am invitat în comisie, ne-au rugat să mutăm şedinţa Comisiei de Mediu din Camera Deputaţilor o oră mai târziu, ca să poată participa, atât reprezentanţii de la Apele Române, cât şi cei de la SALROM. După ce a intrat toată comisia în şedinţă şi i-am aşteptat, au trimis pe Zoom alte persoane care nu aveau în atribuţii strict Salina Praid şi care au găsit o altă soluţie: nu mai dădeau vina de la unul la altul, că ştiau că-s amândoi în şedinţă şi au început să dea vina pe castori.
Cam la nivelul acesta de iresponsabilitate şi de batjocură au ajuns anumiţi oameni plătiţi cu salarii foarte mari din banii tuturor cetăţenilor chiar şi atunci când avem în faţă un dezastru aproape iremediabil”, a afirmat deputatul Giurgiu, vineri, într-o conferinţă de presă susţinută alături de ministrul Economiei, Irineu Darău.
Parlamentarul a catalogat drept „bătaie de joc” faptul că oficialii Salrom au dat vina pe castori pentru situaţia de la Praid. Giurgiu a subliniat că peste 90% din activităţile de la Praid care aveau legătură cu turismul s-au închis.
La rândul său, ministrul Economiei, Irineu Darău, a afirmat că Salrom este „un exemplu de neasumare a consecinţelor”.
„Acolo să ştiţi că acţionează mai multe instituţii de la dezastrul care s-a întâmplat pentru a salva tot ce se poate salva şi a reconfigura nişte lucruri. Pe de altă parte, ştiţi de atunci tensiunea şi scandalul care au fost legate de gestiunea situaţiei, de riscurile care nu au fost gestionate bine. Relativ de curând am efectuat nişte înlocuiri în Consiliul de Administraţie pentru a încerca să vedem cum ar trebui să existe consecinţe pentru tot ceea ce s-a întâmplat. Dar ştiţi că s-a tot spus.
Cu nişte contracte în beton, cei care conduc, directorii, nu sunt trași la răspundere pentru rezultatele lor, reuşesc să rămână foarte mult timp în funcţii, indiferent de ce se întâmplă. Din păcate, cred că SALROM este un exemplu de neasumare a consecinţelor celor care conduc acolo. Şi încă o dată, prin toate mijloacele legale, cred că trebuie să existe consecinţe”, a spus Irineu Darău.
Salina a fost grav afectată de inundaţii provocate de râul Corund începând cu vara anului 2025, în zonă fiind declarată stare de alertă.
Ştiri video recomandate
