Economia țării noastre este în creștere. Poate nu una foarte puternică, dar una pe care cetățenii o simt. Aceasta s-a simțit și în industria jocurilor de pariuri, accesată de tot mai mulți români în ultimii ani.
Astfel, nu e de mirare că sectorul jocurilor de noroc este în acest moment unul dintre cei mai importanți contribuabili la bugetul de stat. Anul trecut, spre exemplu, la buget au intrat peste 600 de milioane de euro, veniți din taxe directe și indirecte pe industria jocurilor de noroc.
Iar asta nu este tot. Peste 45 de mii de români lucrează astăzi în acest sector. Bineînțeles, nu includem aici și locurile de muncă create ca urmare a colaborării caselor de pariuri și cazinourilor offline și online cu prestatorii de servicii. Oricum am privi, însă, concluzia este una cât se poate de clară: impactul jocurilor de noroc asupra economiei românești este unul semnificativ.
O foarte scurtă istorie a contribuției industriei jocurilor de noroc la bugetul de stat
Jocurile de noroc au fost interzise în România în timpul regimului comunist. Chiar și așa, în anii de după Revoluție, acestea au recuperat rapid terenul pierdut. Însă gradul de colectare și sumele ajunse la bugetul de stat au început să crească considerabil de abia din anul 2015.
Ce s-a întâmplat? Pe scurt, România s-a alăturat lumii moderne în ceea ce privește această industrie. A înființat Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, a schimbat legislația și s-a asigurat că iubitorii de jocuri de noroc pot să își desfășoare acest hobby în siguranță. Asta nu a fost însă tot. Întreg sistemul a fost optimizat, jucătorii nemaifiind nevoiți să caute informații despre impozitul pe pariuri sportive sau să plătească singuri taxele aferent sumelor retrase din câștigurile online.
Taxele sunt acum reținute de operator și sunt trimise direct la bugetul de stat. Simplu și eficient, atât pentru jucător, cât și pentru statul român, care se poate mândri cu faptul că gradul de colectare a crescut la peste 99%.
Care sunt impozitele pentru jocurile de noroc online
În acest moment, în România, este mult mai avantajos să pariezi online decât offline. Agențiile taxează mai mult la fiecare depunere. De partea cealaltă, casele de pariuri online, în cea mai mare parte, au ales să plătească ele această taxă, scutindu-și jucătorii de o grijă.
Astfel, pentru jucătorii online, există doar două taxe de care trebuie neapărat să țină cont:
-
Taxa de viciu de 2% - este o taxă de depunere pe care cele mai multe case de pariuri și cazinouri online o suportă
-
Taxa pe retragere - aceasta variază în funcție de suma retrasă. Pentru sumele care depășesc un anumit prag, se calculează printr-o sumă fixă plus un procent din câștiguri.
În unele cazuri, pot apărea și alte taxe. Acestea țin de obicei de metoda de plată aleasă. Din acest motiv, e indicat ca un jucător să se informeze cât mai bine în ceea ce privește un operator de jocuri de noroc înainte de a-și deschide contul. Toate aceste informații legate de metodele de plată și de taxele percepute pot fi găsite pe site-ul operatorului.
Taxa de viciu de 2%
Paradoxal, această taxă este unul din avantajele părții online a jocurilor de noroc. Pentru jucător, evident, este mult mai ușor să joace online, din confortul propriei sale case. La fel de ușor este și în ceea ce privește această taxă de viciu.
Mai important este însă că taxa de viciu pentru jocurile online este de 2,5 ori mai mică decât cea pentru agențiile offline. Jucătorii care aleg să joace acolo, se lovesc de o taxă de 5%, care le poate scoate sume consistente din buzunar. Însă, cum am spus deja, în mediul online, multe case de pariuri aleg să suporte chiar ele această taxă.
Totuși, chiar dacă jucătorul va fi nevoit să plătească taxa de viciu de 2%, acesta va fi scutit de trimiterea declarațiilor la ANAF. Asta deoarece impozitul se reține la sursă.
Taxa de retragere
Putem spune că partea frumoasă a acestui sistem este că jucătorul nu simte taxele. Cel puțin nu le simte până la retragere.
Până în 2018, jucătorii norocoși trebuiau să completeze declarația 200 și să plătească direct veniturile obținute din jocurile de noroc. După 2018, însă, lucrurile s-au simplificat. Taxarea se face acum la sursă, de către operator, care trimite sumele către bugetul de stat.
Valoarea taxei pe retragere este specificata in Codul Fiscal, la articolul 110, alineatul 10. Conform acestuia, taxa este:
-
1% – pentru sumele care nu depășesc 66.750 lei;
-
667,5 RON plus încă 16% aplicat diferenței dintre câștigul retras și nivelul de bază de 66.750 lei, pentru sumele cuprinse între 66.750 lei și 445.000 lei;
-
61.187,5 lei plus 25% pentru ce depășește 445.000 lei – în cazul sumelor care depășesc această valoare.
Care este direcția în care se vor îndrepta jocurile de noroc online și offline în anii următori? Este una singură: în sus. În continuare, această industrie este în creștere în România și nu pare să se oprească prea curând. Pentru bugetul de stat, această veste este una cât se poate de bună.
