Mai precis, taxarea suplimentară a băncilor ar urma să se aplice începând din 2024.
Ministerul Finanţelor, care ar vrea să suprataxeze băncile timp de trei ani, nu a indicat impactul fiscal al acestei măsuri, cifra vehiculată anterior fiind de două miliarde de lei.
Bancherii au solicitat aplicarea taxei suplimentare pe o perioadă limitată, de doar un an, în timp ce la nivelul Ministerului Finanţelor s-a vehiculat o perioadă de trei ani pentru suprataxa din banking, potrivit unor surse din piaţa bancară, citate de zf.ro, scrie Mediafax.
Proiectul de lege cu noile măsuri fiscale nu include perioada pentru care se va aplica taxa suplimentară în sistemul bancar.
Băncile (persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit, persoane juridice străine) datorează începând de anul viitor, pe lângă impozitul pe profit, şi un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra cifrei de afaceri.
Cifra de afaceri ar include veniturile băncilor din activitatea operaţională, nu şi venituri excepţionale (cum ar fi, de exemplu, venituri din reversarea unor provizioane), după cum se înţelege din proiect.
Mai exact, cifra de afaceri în cazul băncilor ar include venituri din dobânzi, venituri din dividende, venituri din taxe şi comisioane, câştiguri (pierderi) din derecunoaşterea activelor şi datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere (net), câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute în vederea tranzacţionării şi cele nedestinate tranzacţionării (net), câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere (net), câştiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire (net), diferenţe de curs de schimb (câştig sau pierdere), net; câştiguri sau pierderi din derecunoaşterea activelor nefinanciare, net şi alte venituri din exploatare, conform proiectului de lege privind măsurile fiscale.
