Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pislaru, a anunţat, joi, în conferința de presă organizată după ședința de Guvern, că OUG pusă în transparenţă decizională şi prezentată în primă lectură în şedința de Guvern explică ce se întâmplă cu proiectele care sunt scoase din PNRR. ”Pe un PNRR care avea o valoare totală de 28,5 miliarde de euro s-au pus contracte de finanţare de 47,4 miliarde de euro”, a transmis ministrul, explicând că atenţia se va concentra pe proiectele care au şanse de a fi finalizate.
În aceeași conferință, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila, a spus că PNRR-ul nu se opreşte, nu se opreşte finanţarea investiţiilor care sunt în curs de derulare. La Ministerul Dezvoltării, care gestionează cele mai multe contracte de investiţii prin PNRR-ul alocat României, sunt astăzi 6.055 de contracte, din care 5.282 de contracte, adică 87%, sunt deja începute. Însă restul de 13%, adică 773 de contracte, nu mai vor fi finanţate, deoarece fizic nu mai este timp ca aceste investiţii să fie finalizate, spune ministrul.
„Al doilea act normativ care a fost astăzi în primă lectură, evident, este Ordonanţa de Urgenţă pentru instituirea unor măsuri legate de PNRR şi anume ce se întâmplă cu proiectele care, ca urmare a discuţiilor pe care le-am avut Comisia Europeană, nu mai vor fi finanţate în PNRR”, a anunţat, joi, ministrul Dragoş Pislaru, după şedinţa de Guvern.
Potrivit acestuia, trebuie sinceritate şi să fie analizate cifrele.
„Pe un PNRR care avea o valoare totală de 28,5 miliarde de euro s-au pus contracte de finanţare de 47,4 miliarde de euro. Cumva prin acest mecanism de fracţionare şi supracontractare, România a încercat să acopere foarte, foarte multe proiecte benefice pentru dezvoltarea ţării, dar cumva peste capacitatea, posibilităţile de finanţarea pe care România le-a avut”, a mai declarat ministrul.
Actul normativ prevede, printre altele, suspendarea proiectelor care nu au ordin de începere a lucrărilor.
'Al doilea act normativ care a fost astăzi, în primă lectură, este Ordonanța de Urgență pentru instituirea unor măsuri legate de PNRR și ce se întâmplă cu proiectele care, ca urmare a discuțiilor pe care le-am avut cu Comisia Europeană, nu vor mai fi finanțate în PNRR. Și aici trebuie să fim foarte sinceri și să ne uităm și la cifre. Pe un PNRR care avea o valoare totală de 28,5 miliarde de euro s-au pus contracte de finanțare de 47,4 miliarde de euro. Cumva, prin acest mecanism de fracționare și supracontractare, România a încercat să acopere foarte, foarte multe proiecte benefice pentru dezvoltarea țării, dar cumva peste capacitatea, posibilitățile de finanțare pe care România le-a avut. Ia să ne gândim practic: vrem să pregătim o masă de prânz și ne apucăm să gătim în același timp 10 feluri de mâncare și nu terminăm niciunul și problema este că rămânem nemâncați. În situația pe care noi o avem astăzi, am încheiat aceste contracte de finanțare pentru foarte, foarte multe proiecte și în acest moment avem o problemă că mai avem doar un an de zile pentru a stabili care sunt proiectele pe care vrem să ne concentrăm și să luăm banii, resursele financiare pentru ele', a declarat, în briefingul de la finalul ședinței de Guvern, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Proiectele care sunt între 0 şi 30% ca progres fizic vor fi suspendate
Acesta a explicat că, proiectele care sunt între 0 şi 30% ca progres fizic ar urma să fie suspendate.
„Asta înseamnă că nu se renunţă la ele, dar se suspendă pentru că acum ne concentrăm pe cele care sunt la un stadiu mai avansat de implementare şi pe care trebuie să vedem cum alocăm banii puţini pe care le avem în 2025 şi 2026”, a explicat ministrul.
Dragos Pîslaru a explicat că, proiectele care sunt peste 30%, deci deja cu şantiere, cu lucrări avansate, „le vom finaliza şi ele devin prioritare pentru găsirea surselor alternative de finanţare”.
„Ceea ce este foarte important de menţionat este că punem ordine, astfel încât să putem să ne concentrăm pe ceea ce este fezabil să facem într-un an de zile, astfel în cât să putem în aceste constrângeri bugetare pe care le avem să finalizăm proiecte. Nu este nimic altceva decât un lucru care să ne permite în sfârşit să vedem rezultate concrete ale acestor investiţii, urmând ca celelalte studii de fezabilitate sau proiecte tehnice, pentru cele care n-au început lucrări sau proiecte care sunt într-un stadiu incipient, să poată să fie poate ulterior continuate pe alte surse de finanţare”, a mai declarat ministrul.
La ministerul Dezvoltării se opresc doar 773 de contracte
”Nu se opreşte PNRR-ul, nu se opreşte finanţarea investiţiilor care sunt în curs de derulare, adică unde antreprenorul este pe şantier, indiferent de gradul de execuţie. Nu se opreşte finanţarea, nu sunt scoase din PNRR. Discutăm de investiţii sau despre obiective care astăzi ori nu au contract de finaţare de la ministerul care derulează acel program, în speţă, putem spune, Ministerul Dezvoltării, fie au un contract de finanţare, dar în urma licitaţiei ori nu au parcurs procedura de licitaţie sau au parcurs procedura de licitaţie primăriile, dar nu au contract de execuţie de lucrări, sau nu au ordin de începere a lucrărilor. Deci vorbim de investiţii la care nu a început pe teren construcţia, reabilitarea investiţiei respective. Deci gradul de execuţie a acestei investiţii este zero, nu s-a decontat niciun euro din PNRR pe partea de construcţii. Şi atunci, la Ministerul Dezvoltării, care gestionează cele mai multe contracte de investiţii prin PNRR-ul României, sunt astăzi 6.055 de contracte. Din aceste 6.055 de contracte, 5.282 de contracte, reprezentând 87% din totalul investiţiilor pe PNRR, pe Ministerul Dezvoltării, sunt deja începute. Sunt pe şantier antreprenorii, se lucrează la aceste 5.282 de contracte, obiectivele de investiţii se construiesc, se reabilitează. Toate aceste investiţii, 5.282, merg mai departe, au finanţare în continuare în PNRR”, a declarat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, la finalul şedinţei de Guvern de joi.
De asemenea, pentru un număr de 773 de contracte, care reprezintă 13% din acest portofoliu pe care îl gestionază Ministerul Dezvoltării, nu s-a început investiţia, nu s-a decontat niciun euro pe partea de construcţii.
”Acestea nu vor mai fi finanţate, având în vedere perioada rămasă, care este de un an de zile, şi procedurile de achiziţie publică, multe cazuri care trebuie derulate. Pur şi simplu, fizic nu mai este timp ca aceste investiţii să fie finalizate. Şi atunci, pentru a nu crea presiune pe bugetul de stat, indiferent că vorbim de buget de stat sau eventual buget local ulterior, ulterior a fi preluate pe bugetul local aceste investiţii care nu au nicio şansă de realizare până la sfârşitul lui august 2026. Aceste investiţii vor fi propuse pentru a nu fi continuate, respectiv a nu fi începute practic fizic lucrarea”, a adăugat oficialul.
Ştiri video recomandate
