Asociația Energia Inteligentă (AEI) a realizat o analiză a situației existente pe piața de energie electrică din perspectiva eliminării/neeliminării plafonării prețurilor.
Prețul plafonat la energie electrică pentru consumatorii casnici are trei valori: 0,68 lei/kWh cu TVA inclus dacă consumul lunar este sub 100 kWh, 0,8 lei/kWh cu TVA inclus dacă consumul lunar este de 100-255 kWh și 1,3 lei/kWh cu TVA inclus dacă consumul lunar este peste 255 kWh.
"Eliminarea plafoanelor va aduce, în cazul acestui client din București (care exceptând lunile de vară are un consum mediu de cca 65 kWh/lună), o creștere instantanee a prețului cu 99% (în cazul de față, anularea legii plafonării ar face ca clientul să plătească în lunile de iarnă dublu față de cât ar fi plătit la prețul plafonat)", arată analizat AEI.
"În acelaşi timp, avem furnizori care au achiziționat în cea mai mare parte, pentru următorul an, energia electrică pentru populație, la un preț plafonat de 0,45 lei/kWh, ceea ce ar face ca o decizie de eliminare a legii plafonării prețurilor să aducă instantaneu un profit suplimentar la nivelul furnizorilor de până la 25%.
În cazul în care consumatorii ar merge către platforma www.anre.ro, ofertele existente acolo, ar achita – în medie – prețuri cu cca.14% mai mari", susțin analiștii AEI.
Totuși, plafonarea prețurilor creează inechitate, mai spun analiștii AEI care au realizat un exemplu de calcul.
"1. Persoana A locuiește într-un apartament și are un salariu minim lunar pe economie în sumă de 1.898 lei și care a avut în anul 2022 un consum de energie electrică de 600 kWh pentru care a achitat un preț reglementat de 0,68 lei/kWh cu TVA inclus, respectiv a achitat o sumă de 408 lei/an.
În situația în care prețul nu ar fi fost plafonat și ar fi achitat cel mai mic preț din piață, conform datelor ANRE, ar fi achitat 468 lei, respectiv cu 60 de lei mai mult pe an.
Conform modificărilor fiscale propuse, acesta urmează să achite un impozit suplimentar de cca. 80 lei/an, inclusiv pentru compensarea pe energie electrică.
2. Persoana B locuiește într-o casă de 200 mp, are venituri lunare de 40.000 lei și a avut în anul 2022 un consum de energie electrică de 1.199 kWh pentru care a achitat un preț reglementat de 0,68 lei/kWh cu TVA inclus, respectiv a achitat o sumă de 815 lei/an.
În situația în care prețul nu ar fi fost plafonat și ar fi achitat cel mai mic preț din piață, conform datelor ANRE, ar fi achitat 935 lei, respectiv cu 120 de lei/an mai mult.
Conform modificărilor fiscale acesta urmează să achite un impozit suplimentar de cca. 100 lei/an, inclusiv pentru compensarea pe energie electrică.
Așadar, persoana săracă A a beneficiat de o compensare de 60 lei, dar va achita impozite suplimentare de 80 lei. În timp ce persoana bogată B a beneficiat de o compensare de 120 lei, dar va achita un impozite suplimentare de 100 lei.
În fapt, persoana săracă A va achita un impozit mai mare cu 20 lei, pentru a achita o parte din compensarea facturii la energie a persoanei bogate B.
Majoritatea consumatoriilor de energie electrică din România, se găsesc în situația persoanei A, fiind puși în situația de a achita indirect o parte din compensarea pentru facturile celor cu venituri mari", se mai arată în analita AEI.
Concluzia analizei efectuate de Asociația Energia Inteligentă este că "neeliminarea prețurilor la energie electrică înseamnă un efort pe bugetul de stat, care va aduce creșteri de taxe și impozite, iar greul va cădea pe populația săracă, care va trebui să achite impozite suplimentare pentru a compensa o parte din factura unor persoane cu venituri mari.
În același timp, abrogarea legii plafonării prețurilor va aduce prețurile din contract în facturile românilor, prețuri mari stabilite unilateral de furnizori, în anul 2022, respectiv românii vor fi puși în situația de a achita prețuri mai mari decât prețurile actuale din piață.
Ca și în cazul gazelor naturale, o eventuală decizie de eliminare a plafonării prețurilor trebuie luată cu cel puțin şase luni înainte, urmată de un calendar de eliminarea a plafonării / compensării, astfel încât să nu se ajungă în situația în care consumatorii să sufere mai mult decât dacă această schema de ajutor nu ar fi fost introdusă și să nu determine o modalitate de a crea profituri excedentare conjuncturale pentru furnizori", susține AEI.
