Cantitatea de aur achiziționată de români a crescut în primul trimestru al acestui an cu aproximativ 65% faţă de perioada echivalentă din 2024, scrie Agerpres, luni, citând o analiză de specialitate.
Sursa citată subliniază că prețul acestui metal prețios, devenit cu timpul un activ de refugiu clasic în vremuri marcate de incertitudine, a fluctuat cu 6% în mai puțin de o săptămână pe parcursul lunii curente.
"Odată cu preluarea mandatului de președinte al Statelor Unite ale Americii, Donald Trump a devenit una dintre cele mai importante voci în domeniul economic. Strategia economică a acestuia se învârte în jurul impunerii de tarife asupra importurilor în SUA, din care speră să acopere, cel puțin parțial, deficitul bugetar de aproape două trilioane de dolari al celei mai mari economii din lume.
Declarațiile noului președinte al SUA au dus la fluctuații serioase în prețul activelor, inclusiv în cazul aurului. Doar în luna aprilie a acestui an, prețul metalului galben a variat între un record istoric de 3.163 de dolari pe uncie troy şi 2.960 de dolari pe uncie troy.
Practic, e vorba de o fluctuație de peste 6% într-un interval mai scurt de o săptămână", se arată în analiza realizată de Tavex România.
Băncile centrale aleg aurul pentru că nu riscă să-și piardă investiția
Băncile centrale ale statelor sunt un important cumpărător de aur, al treilea ca pondere în piață, după sectoarele bijuteriilor și investițiilor
Conform unui sondaj al Consiliului Mondial al Aurului realizat în iunie 2024, cel mai citat motiv pentru care băncile centrale chestionate dețin aur este lipsa riscului de pierdere a investiției, arată analiza citată de Agerpres.
"Aurul fizic - sub formă de lingouri sau monede - nu prezintă un risc de contrapartidă, spre deosebire de active precum obligațiunile sau acțiunile. Odată ce tranzacția a fost încheiată, aurul devine proprietatea cumpărătorului. Printre alte motive se numără performanța aurului în perioade de criză şi protecția împotriva inflației", afirmă managerul Departamentului de Trezorerie Tavex România, Victor Dima.
De ce nu cumpără BNR aur când alte țări europene fac acest lucru
BNR nu își extinde rezervele de aur deținute, spre deosebire de Polonia, Cehia şi chiar Ungaria, cea din urmă depășind România în septembrie 2024.
Analiștii Tavex au chestionat Banca Națională în legătură cu acest aspect iar BNR a răspuns că strategia băncii este de a asigura lichiditate piețelor financiare - în principal, pieței valutare.
Astfel, potrivit Tavex, BNR a reușit să mențină, în mod artificial, cursul de schimb EUR/RON în jurul valorii de 4,97 lei pentru un euro. Din iulie 2024, prețul aurului s-a majorat cu peste 27%.
Între timp, Banca Națională a Poloniei a achiziționat 103 tone de aur, mărindu-şi ponderea acestui activ în totalul rezervelor sale internaționale la aproape 21%.
România deține, actualmente, 103,6 tone de aur cu o pondere de 9,5% în rezervele BNR.
Românii se înghesuie să cumpere aur
În ceea ce privește cantitatea de aur achiziționată de români, creșterea de 65% în ritm anual consemnată în trimestrul I din 2025 are multiple cauze, arată analiza invocată de Agerpres.
"Vorbim de o dezvoltare a pieței aurului în România. Mai mulți investitori decid să includă și aurul în portofoliul de investiții. Dar, desigur, un motor important a fost şi creșterea neobișnuită a prețului aurului din ultimul an.
Pe de altă parte, există o scădere în cantitatea de aur de investiții pe care românii o vând, ceea ce este un semn bun. Astfel, românii încep să înțeleagă că, deși prețul aurului s-a majorat semnificativ în ultimul an, viitorul poate aduce randamente și mai mari", arată sursa citată
Românii care vând în această perioadă aur sunt cei care dețin bijuterii. Cantitatea de aur sub formă de bijuterii vândută de români către Tavex România a crescut cu aproape 170% în trimestrul întâi din 2025 față de primele trei luni din 2024. Motivul principal este tot cel legat de creșterea de preț a metalului galben.
Ce stă în spatele politicilor tarifare ale lui Donald Trump
Într-o lucrare publicată în noiembrie 2024, Stephen Miran, actualul consilier pe politici economice al lui Donald Trump, arăta că dolarul american este, actualmente, supraevaluat în raport cu alte valute.
Din acest motiv, Statele Unite nu ar fi suficient de competitive pentru a exporta bunuri către alte țări.
Conform lui Miran, în condițiile curente Statele Unite exportă dolari şi obligațiuni guvernamentale, esențiale pentru piețele financiare globale, şi primește în schimb bunuri de consum. Acest mod de lucru ridică două probleme.
Prima ar fi că actualul sistem îi avantajează doar pe cei bogați, care sunt prezenți pe burse. A doua problemă ține de faptul că o parte semnificativă a industriei manufacturiere din SUA a fost mutată în China, Mexic sau alte țări unde munca este de până la 20 de ori mai ieftină, context în care economia americană nu mai ține pasul cu creșterea economiei globale.
Ce soluții vede Administrația Trump la criza datoriilor
Consilierul lui Trump prezintă trei soluții pentru această problemă a SUA, iar două dintre ele au fost exprimate, până în prezent, în discursul sau în acțiunile președintelui american.
Prima dintre soluții implică impunerea de tarife la importurile în SUA. Conform lui Stephen Miran, tarifele ar putea fi folosite drept pârghie de presiune de către SUA pentru a negocia o devalorizare a dolarului cu țările care dețin părți semnificative din datoria americană.
Astfel, exporturile americane ar putea deveni mai accesibile, iar valoarea reală a datoriei americane ar scădea.
Printre aceste țări cu care SUA ar putea negocia se numără Japonia (care deține 1,08 trilioane de dolari din datoria Statelor Unite), Marea Britanie (740 de miliarde de dolari din datoria SUA), Luxemburg (410 miliarde de dolari) și Belgia (378 de miliarde de dolari).
A doua soluție ar însemna negocierea datoriei prin amenințarea cu reducerea prezenței militare a SUA în diverse țări partenere.
A treia soluție presupune o restructurare a datoriei publice a SUA, care ar însemna fie ca țările creditoare să accepte plăți întârziate ale dobânzilor (plăți care în 2024 au depășit cheltuielile militare ale Washingtonului, atingând 896 de miliarde de dolari), fie ca aceste state să accepte extinderea maturității obligațiunilor pe 50 sau chiar pe 100 de ani.
Ştiri video recomandate
